REMEDIILE MEDICAMENTOASE CE MODIFICĂ FUNCŢIA ORGANELOR DIGESTIVE
REMEDIILE
MEDICAMENTOASE CE MODIFICĂ FUNCŢIA ORGANELOR DIGESTIVE
- Remediile ce
influenţează apetitul.
- Remediile cu
influenţă asupra funcţiei secretoare a tractului gastro-intestinal.
- Gastroduodenoprotectoarele
(citoprotectoarele) şi substanţele ce contribuie la regenerarea mucoasei
stomacului şi duodenului.
- Remediile
folosite în dereglările funcţiei excretoare a pancreasului.
- Remediile cu
influenţă asupra motilităţii tractului gastro-intestinal.
- Remediile
hepatotrope.
- Remediile
ce influenţează apetitul (sau ce reglează pofta de mâncare).
I. Clasificarea preparatelor orexigene: (după mecanismul
de acţiune)
1) Cu acţiune reflectorie – excită receptorii mucoasei cavităţii bucale şi reflector stimulează centrul foamei:
a)
Substanţele amare sau amarele:
– Tinctura amară
– Specie amară
b)
Condimentele:
–
Piper, frunză de dafin,
muştar, usturoi
–
Apele minerale (carbonate): “Esentuki”,
“Borjomi”, “Soroca”, “Borsec”
2)
Cu acţiune indirectă
(nespecifică):
–
vitaminele
–
anabolizantele steroidiene
–
insulina
– carnitină remedii psihotrope –clorpromazină, amitriptilină, carbonat de litiu
– remedii hipotensive (vasodilatatoare) neurotrope
–clonidină.
3)
Cu acţiune centrală:
–
ciproheptadină (peritol)
1)
Acţiune antiserotoninică
2)
H1-antihistaminică
3)
Acţiune colinolitică centrală
4) Activează structurile hipotalamice ce reglează apetitul
Indicaţiile:
1) în anorexie (lipsa poftei de mâncare),
în hipoaciditate funcţională la copii după 2 ani.
Cu 10-15 min pînă la mese:
–
amare
–
condimente
–
ape minerale
carbonate
2) în hipotrofie la copii; în anorexie după :
–
boli infecţioase
–
intervenţii
chirurgicale grave
–
maladii neurologice
şi oncologice
(Remedii cu acţiune îndirectă)
3) În slăbiciuni:
–
în caşexie
canceroasă;
–
reconvaliscenţilor;
–
în reacţii alergice.
Se va administra ciproheptadina
- Remediile ce inhibă apetitul - anorexigene
Remediile cu acţiune asupra sistemului catecolaminergic (stimulatoare ale
SNC):
derivaţii fenilalchilaminei: amfetamină,
amfepramon
2) Remedii cu
acţiune asupra sistemului serotoninergic (inhibitori ai SNC):
derivaţii
fenilalchilaminei: fenfluramină
3) Medicamente cu acţiune asupra sistemelor catecolaminergice şi serotoninergice:
sibutramină
Sunt indicate în :
1)
poftă de mâncare crescută
2)
tratamentul
obezităţii alimentare
amfetamină:
- intensifică eliberarea NA şi dopaminei din
terminaţiunile nervoase
- inhibă
recaptarea lor.
- stimulează centrul saţietăţii
- este folosită rar – posedă proprietăţi
psihostimulatoare şi adrenomimetice periferice pronunţate, apare agitaţie, insomnie,
tahicardie, creşte TA, dependenţa medicamentoasă, doping.
2) Remediile cu influenţă asupra secreţiei glandelor tractului digestiv
Remedii utilizate în hiposecreţia:
a) glandelor salivare – M- colinomimetice şi anticolinesterazice
b)
glandelor gastrice –
I. cu scop terapeutic:
- M-colinomimeticele şi anticolinesterazicele
- Apele minerale carbonate (Esentuchi, Borjomi,
Soroca, Borsec).
II. cu scop diagnostic:
gastrina, histamina, pentagastrina, cafeina
III. Cu scop de
substituţie:
a) În hipofuncţia gastrică – suc gastric natural, suc gastric artificial,
pepsină, pepsidil, abomină
b) În hipofuncţia pancreasului: pancreatină, panzinorm, triferment,
digestal, festal etc.
3) Remediile folosite în hipersecreţie (micşorează secreţia glandelor )
a)
- salivare – M –
colinoblocantele.
b)
–stomacale :
1. M – colinoblocante cu acţiune neselectivă (atropină, izopropamidă).
2. M1 – colinoblocante selective : pirenzepină clorhidrat sau
gastrozepină
3.
Ganglioblocantele - pempidină,
hexametoniu.
4.
M – N –
colinoblocantele – gastrixon.
5.
Antigastrinice – Proglumida
6.
Analogii prostaglandinelor –
misoprostol
7.
Inhibitorii carboanhidrazei –
acetazolamida
8.
H2 – Histaminoblocantele
· generaţia I: Cimetidină
· generaţia II: Ranitidină, Nizatidină
· generaţia III:Famotidină
9.
Inhibitorii pompei
protonice
· omeprazol – generaţia I
· pantoprazol - generaţia II
· lansoprazol
· rabeprazol
10.
Analogii somatostatinei:
octreotid, somatostatină
11.
Apele minerale (Esentuki, Borjomi)
12.
H2 – Histaminoblocantele
· generaţia I: Cimetidină
· generaţia II: Ranitidină, Nizatidină
· generaţia III:Famotidină
Ø Blochează H2 – histaminoreceptorii (inhibă adenilatciclaza, mai puţin AMPC) în
celulele parietale şi micşorează secreţia acidului clorhidric, se reduce şi
secreţia bazală a HCl. Mai puţin e inhibată secreţia pepsinogenului şi
factorului intrinsec Castle.
Indicaţii:
– în boala ulceroasă a stomacului şi duodenului;
–
în hipergastrinemie;
–
în ezofagită peptică
(reflux);
–
în gastrită erozivă,
duodenite.
generaţia
I: Cimetidină
a. acţiune antiandrogenică – blocheză receptorii hormonilor androgeni:
inclusiv creşte nivelul prolactinei şi testosteronului în sânge.
b.
ginecomastia, dereglări sexuale –
impotenţa
c.
efect hepatotoxic,
d. supresor enzimatic – preparatul blochează sistema citocrom P – 450 în ficat,
II generaţie – ranitidina
• acţiune relativ mai îndelungată
•
doza unica de 150 mg, efectiv inhibă secreţia HCl timp de 12 ore
• doza obişnuită pentru adult – 1 comp. (150 mg) 2 ori pe
zi.
generaţia III:Famotidină
a) Este de 10 ori mai efectivă decât Ranitidina şi de 50 ori – decât
Cimetidina . doza unică de 40 mg.
b) Reacţii adverse: sunt puţin pronunţate şi rare.
Medicaţia antigastrinică
– blochează receptorii gastrinici – proglumidă, împiedică fixarea gastrinei
de receptorii specifici din celulele parietale şi cele paracrine.
Inhibitorii pompei protonice
· omeprazol – generaţia I
· pantoprazol - generaţia II
· lansoprazol
· rabeprazol
·
Omeprazolul este un
promedicament, care in mediul acid
omeprazolul se transformă într-un metabolit activ – sulfenamidă, care,
ireversibil inhibă H+, K+ – ATP-aza membranară, comasându-se cu ea datorită
punţii disulfidice.
Indicaţii: boala ulceroasă stomacală şi duodenală, esofagită peptică ulceroasă, sindromul Zollinger-Ellison
Efecte adverse: . Se suportă bine.
Pot apărea – cefalee , slăbiciuni , diaree, greaţă, colici intestinale, sunt posibile dereglări ale văzului şi auzului, efect rebound prin hipergastrinemie (tumori carcinoide).
ANTIACIDELE
- resorbtive (sistemice)
- hidrocarbonatul sau bicarbonatul de Na,
- hidrocarbonatul sau bicarbonatul de K,
- carbonatul de K,
- carbonatul de Ca precipitat sau creta preparată.
- neresorbtive (nesistemice)
a)
Compuşi de
magneziu:
ü oxid de magneziu
ü hidroxid de magneziu
ü carbonat bazic de magneziu
ü trisilicat de magneziu
ü peroxid de magneziu
b)
Compuşii de aluminiu
–
hidroxid de Al
–
glicinat de Al
–
fosfat de Al
–
carbonat bazic de Al
Preparate combinate:
Se conţine în:
1) Almagel (hidroxid de Al+oxid de Mg+d-sorbit)
2) Almagel A (hidroxid de Al+oxid de Mg+anestezină)
3) Gastrolugel, fosfalugel (substanţă activă de bază – fosfat de Al şi nu
provoacă aceste dereglări-constipaţii).
Hidrocarbonatul
(bicarbonatul) de sodiu
•
NaHCO3 + HCl =
NaCl+CO2+H2O
•
antiacid cu acţiune
rapidă,
• generează formarea CO2 în stomac, care duce la distensia (extinderea)
stomacului, poate secundar stimula secreţia acidului clorhidric,
•
acţionează timp
scurt,
• uşor se absoarbe – provoacă alcaloză sistemică sau metabolică (la
utilizarea îndelungată - cronică).
• Nu este util pentru administrarea îndelungată.
- neresorbtive (nesistemice)
Hidroxid de magneziu –
Mg(OH)2+2HCl=MgCl2+2H2O
– acţiunea se dezvoltă mai lent, decât la bicarbonatul
de Na.
– nu degajă CO2. Se dizolvă greu în apă.
– nu sau puţin de tot se absoarbe în intestin
–
nu exercită acţiune
sistemică
– în patologia rinichilor poate fi hipermagnezemie
– are acţiune adsorbantă – trisilicatul de Mg
– administrate în cantităţi mari, provoacă acţiune purgativă – ionii de Mg în
intestin acţionează osmotic, atrăgând apa
b) Compuşii de aluminiu – cu acţiune slabă
şi lentă, îndelungată:
• Hidroxidul de Al – Al(OH)3+3HCl=AlCl3+3H2O
–
proprietăţi
antiacide (neutralizante);
–
proprietăţi
adsorbante;
–
nu formează CO2;
–
nu provoacă alcaloză
sistemică;
– reţine golirea stomacului (micşorează activitatea motorie a lui) şi
provoacă constipaţii;
– dereglează procesul de absorbţie a altor medicamente administrate
concomitent;
– formează un gel cu acţiune astringentă şi mecanică protectoare;
Indicaţii pentru antiacide:
– Boala ulceroasă a stomacului şi duodenului
–
Gastrite hiperacide
– Procese inflamatoare a sistemului digestiv.
– Se folosesc antiacidele peste 1-2 ore după mese şi înainte de somn.
Citoprotectorele
Preparatele
|
Proprietăţile
|
Indicaţiile
|
Vitamina U
S-Metilmetionina
Sulfoniu
Clorit
|
- contribuie la metilarea histaminei şi
micşorarea acţiunii ei asupra secreţiei gastrice;
-
normalizează secreţia sporită de acid clorhidric şi pepsină;
-
măreşte formarea mucozităţii şi activează procesele de regenerare a
mucoasei gastrice, intestinale şi vezicii biliare;
- este efectivă, însă efectul se dezvoltă
lent.
|
ulcer gastric şi duodenal
|
Uleiul de hipofee (cătină
albă)
|
-
conţine vit. A, E, acizi graşi nesaturaţi, serotonina.;
-
stimulează regenerarea;
-
acţiune antiinflamatoare.
|
Ulcer gastric, bolile hepatice.
|
Licviritonul
Biogastronul
Carbenoxolona
|
- acidul glucirizinic are acţiune
antiinflamatoare.
- e caracteristic efectul spasmolitic şi
antiacid.
-
contribuie la secreţia de mucus bogat în glicoproteine protectoare.
-
micşorează activitatea pepsinogenă a sucului gastric.
-
măreşte concentraţia AMPc în celule, mărind consistenţa membranei
lizosomilor, micşorând eliberarea enzimelor.
- menţine raportul PG în mucoasa gastrică.
|
ulcer gastric şi
duodenal, gastrită hiperacidă.
|
DOXA
|
-
remediul de substituţie (deoarece în boala ulceroasă este micşorată
secreţia de mineralocorticoizi, care sunt necesari pentru asigurarea troficii
mucoasei şi inhibitori fiziologici ai secreţiei gastrice).
-
stimulează mitoza epiteliului (acţiune anabolică), stimulează
regenerarea.
|
Ulcer gastric
|
Levodopa
|
-
predecesor al dopaminei şi contribuie la restabilirea fondului de
cateholamine, AMPc, ATP, proteine în mucoasa gastrică şi duodenală.
|
Ulcer gastric şi duodenal.
|
Solcoseril
|
- extract deproteinizat din sângele
viţelului, stimulează sistemul reticuloendotelial, ameliorează asimilarea de
oxigen şi măreşte regenerarea.
|
Ulcer gastric şi duodenal.
|
Sulpirid
|
Neuroleptic,
reglează dereglările vegetative la nivelul hipotalamusului.
|
Ulcer gastric şi duodenal.
|
|
||||||
![]() |
||||||
|
Caracteristica
preparatelor enzimatice combinate ale pancreasului
Componentul
|
Funcţia şi efectele
|
Pancreatina
|
- exercită acţiune lipolitică, amilolitică, proteolitică cu
ameliorarea digestiei şi asimilării,
precum şi înlătură flatulenţa;
-
|
Remediile
terapiei de substituţie a secreţiei digestive
Remediul
|
Caracteristica
|
Indicaţii
|
Sucul gastric
natural şi artificial
|
Cel natural căpătat
la hrănirea fictivă a châinelor şi cailor. Conţine enzimele gastrice şi soluţie acid clorhidric 0,5%.
Asigură digestia, scindarea proteinelor. Se indică cîte 1-2 linguri de masă
2-3 ori în zi în timpul sau îndată după masă. Nu se
indică la copii pînă la un an.
|
Ahilie, gastice
hipo- şi anacide, dispepsii.
|
Pepsina
Pepsidilul
|
Enzima proteolitică
căpătată din mucoasa gastrica a porcilor
|
Ahilie, gastice
hipo- şi anacide, dispepsii.
|
Acidin-pepsina
(betacida, acepepsol, pepsamina)
|
Comprimate ce conţin
o parte de pepsină şi 4 de acidină (betaină clorhidrat
|
Ahilie, gastice
hipo- şi anacide, dispepsii.
|
Abomina
|
Extras din mucoasa
gastrică (a viţeilor şi mieilor) ce conţine enzimele proteolitice a mucoasei.
|
Gastrite acute,
gasroenterite, gastroenterocolite, gastrite cronice cu hipoaciditate,
enterocolite, colite cronice.
|
Comentarii
Trimiteți un comentariu