Interactiune medicamente suplimente

Interacțiuni între medicamente și între medicamente și suplimente alimentare

28/06/2018

Rodica Tănăsescu

Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu este medic primar MF, formator MF și vicepreședinte a Societății Naționale de Medicina Familiei.

Interacțiunile între medicamente
O interacțiune este acea situație în care o substanță (medicament, supliment alimentar) afectează activitatea unui alt medicament sau supliment, atunci când acestea sunt administrate în același timp. Această interacțiune poate fi sinergică (când efectul substanței este crescut), antagonică (când efectul substanței este scăzut), sau o reacție nouă, atunci când cele două substanțe produc un efect nou, pe care niciuna dintre cele două substanțe administrate singure nu îl produce.
Interacțiunile se pot produce fie între anumite medicamente, între medicamente și suplimente alimentare, fie chiar între diferite suplimente alimentare, sau între medicamente și unele alimente. Acestea pot cauza dezechilibre în organism, accentuarea unei afecțiuni medicale deja existente sau chiar apariția unei noi probleme medicale. De aceea, ori de câte ori aveți nevoie de un medicament, este necesar să citiți cu atenție prospectul și să informați medicul sau farmacistul cu privire la celelalte medicamente sau suplimente alimentare pe care vi le administrați. Respectați și modul de administrare referitor la unele alimente, ceaiuri.
1. Interacțiuni ale medicamentelor fără prescripție medicală cu medicamente pe bază de prescripție medicală și afecțiuni pentru care acestea sunt contraindicate[1]

Categorie medicament fără prescripție medicală	Interacțiuni (cu medicamente cu prescripție, afecțiuni)
Medicamente pentru reducerea acidului gastric (antagoniști ai receptorilor H2)	medicamentele pentru astm bronșic, anticoagulante, medicație cardiovasculară
Antiacide (medicamente pentru controlul arsurilor gastrice)	medicamentele cu prescripție medicală (a se întreba medicul) boli ale rinichilor
Antivomitive (medicamente pentru tratamentul grețurilor și vărsăturilor)	sedative și tranchilizante probleme cu respirația, cum ar fi emfizem pulmonar sau bronșită cronică glaucom dificultăți la urinare cauzate de mărirea prostatei
Antihistaminice (medicamente utilizate în tratamentul alergiilor)	sedative sau tranchilizante medicamente prescrise pentru hipertensiune arterială, depresie glaucom, dificultăți la urinare cauzate de mărirea prostatei emfizem pulmonar, bronșită cronică, astm bronșic
Antitusive (medicamente pentru tuse)	sedative sau tranchilizante glaucom, dificultăți la urinare cauzate de mărirea prostatei
Bronhodilatatoare (medicamente pentru dilatarea căilor respiratorii)	boli ale inimii, hipertensiune arterială, boli ale glandei tiroide, diabet zaharat, dificultăți la urinare medicamente cu prescripție pentru astm bronșic
Laxative (medicamente pentru combaterea constipației)	boli ale rinichilor, deoarece laxativele conțin fosfați, potasiu și magneziu dureri de stomac, greață sau vărsături
Decongestionante nazale (medicamente pentru combaterea sinuzitei, a inflamațiilor și a simptomelor de nas înfundat)	boli ale inimii, hipertensiune arterială, boli ale glandei tiroide, diabet zaharat, dificultăți la urinare cauzate de mărirea prostatei
Produse înlocuitoare ale nicotinei	hipertensiune arterială boli ale inimii, infarct miocardic recent, bătăi neregulate ale inimii (deoarece nicotina poate crește numărul bătăilor inimii) medicamente pentru depresie sau astm bronșic folosirea uui medicament pe bază de prescripție medicală pentru stoparea fumatului
Medicamente pentru un somn liniștit	sedative și tranchilizante probleme de respirație, emfizem pulmonar sau bronșită cronică glaucom dificultăți de urinare cauzate de mărirea prostatei
Analgezice (medicamente pentru combaterea durerii)	alte analgezice pe bază de prescripție medicală, tratament anticoagulant, unele afecțiuni digestive

  
2. Interacțiuni ale vitaminelor, mineralelor și acizilor grași cu medicamente pe bază de prescripție medicală[2]

Categorie vitamine, minerale, acizi grași[3]	Interacțiuni (cu medicamente cu prescripție)
Calciu	antihipertensive medicamente pentru inimă	crește nivelul calciului în sânge, ceea ce poate afecta rinichii crește efectele medicamentelor
Coenzima Q10	medicamente pentru subțierea sângelui, medicamente împotriva cancerului antihipertensive	reduce efectele medicamentelor crește efectele medicamentelor
Ulei de pește	medicamente împotriva cancerului antihipertensive, medicamente pentru subțierea sângelui	reduce efectul medicamentelor crește efectul medicamentelor
Vitamina C	medicamente pentru subțierea sângelui, medicamente împotriva cancerului, sau HIV/SIDA estrogen	reduce efectele medicamentelor crește riscul de efecte adverse
Vitamina D	antihipertensive, medicamente pentru scăderea nivelului de colesterol	reduce efectele medicamentelor crește riscul de efecte secundare în cazul unor medicamente antihipertensive
Vitamina E	medicamente împotriva cancerului imunosupresoare medicamente pentru subțierea sângelui	reduce efectele medicamentelor crește riscul de efecte secundare crește efectele medicamentelor

 
3. Interacțiuni ale suplimentelor pe bază de plante cu medicamente cu și fără prescripție medicală
Suplimentele alimentare extrase din plante sunt de cele mai multe ori percepute ca fiind „naturale” și în mod automat și sigure. Puțini știu, însă, că ingredientele active extrase din plante pot conține substanțe chimice puternice care pot interacționa cu medicamente, cu alimente și inclusiv cu alcoolul[4].
În funcție de medicamentele împreună cu care sunt administrate, efectele pot deveni foarte periculoase[5]. De aceea este recomandat ca oricând intenționați să folosiți suplimente pe bază de plante și luați medicamente cu sau fără prescripție medicală să consultați medicul sau farmacistul înainte.

Categorie suplimente alimentare pe bază de plante	Interacțiuni (cu medicamente, afecțiuni)
Echinaceea	poate încetini metabolizarea cafelei și poate modifica metabolizarea anumitor medicamente în organism poate provoca dureri de cap, insomnie
Merișor	crește acțiunea medicamentelor anticoagulante (poate duce la sângerări)
Usturoi	hipertensive și medicamente pentru subțierea sângelui (crește efectele medicamentelor) contraceptive, medicamente împotriva HIV/SIDA, imunosupresoare, tratamente pentru tuberculoză (reduce efectele medicamentelor) Medicamente pentru inhibarea proteazei HIV (PI) – deoarece pot scădea nivelul PI din sânge
Ceaiul verde	Conține vitamina K, care în cantități mari poate scădea acțiunea medicamentelor prescrise pentru subțierea sângelui și crește riscul de coagulare a sângelui Medicamente pentru inimă sau pentru cancer (reduce efectele medicamentelor) Antipsihotice, medicamente pentru astm (crește riscul de efecte secundare)
Ghimbir	Antihipertensive, anticoagulante, medicamente pentru diabet (crește efectele medicamentelor, provocând sângerări sau hipoglicemii) Imunosupresoare (crește riscul de efecte adverse)
Gențiană	Interacțiuni cu foarte multe medicamente Medicamente antipsihotice Poate afecta enzimele hepatice care pot altera nivelul anumitor medicamente în sânge
Ginkgo biloba	Poate interacționa cu foarte multe medicamente Poate reduce efectul medicamentelor antivirale folosite în cazul HIV, antidepresivelor, anticonvulsivantelor, medicamentelor împotriva anxietății Poate altera metabolizarea altor medicamente la nivelul ficatului (medicamente gastrorezistente, medicamente pentru scăderea nivelului de colesterol, unele medicamente folosite în tratamentul demenței) Medicamente pentru tratarea diabetului zaharat, medicamente pentru subțierea sângelui (crește efectul acestora)
Ginseng	Scade acțiunea anticoagulantelor, crește riscul formării de cheaguri Antihipertensive, medicamente pentru diabet zaharat (crește efectul medicamentelor)
Melatonină	Anticonvulsivante, antihipertensive (reduce efectul medicamentelor) Medicamente pentru subțierea sângelui (crește efectul medicamentelor) Medicamente pentru diabet (crește sau scade efectul medicamentelor) Sedative și hipnotice, antihistaminice, relaxante musculare, analgezice opoide (crește riscurile de efecte secundare atât ale medicamentelor, cât și a suplimentului)
Sunătoare	Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, antidepresive triciclice, triptani ai migrenei, anticoncepționale, anumite medicamente pentru tratarea HIV, anticoagulante, antidepresive, anumite antitusive
Valeriană	Relaxante musculare, medicamente pentru somn sau anxietate, antidepresive, medicamente pentru combaterea durerii

Interacţiunea aliment-medicament

5 noiembrie 2015

Alimentele au rolul de a ne hrăni corpul, în timp ce medicamentele tratează sau ameliorează diverse afecţiuni. De obicei aceste două categorii de substanţe acţionează în armonie pentru a ne proteja starea de sănătate, însă acest lucru nu este întotdeauna o regulă.

Există situaţii în care alimentele şi medicamentele intră în conflict, influenţându-şi reciproc absorbţia şi acţiunea specifică sau încercând să-şi impună propriile efecte.

Cea mai mare parte a alimentelor şi medicamentelor se administrează pe cale orală, de aceea interacţiunile frecvente dintre ele au loc la nivelul tubului digestiv şi sunt influenţate de tipul şi cantitatea de mâncare ingerată, de perioada de timp în care se află în contact, de funcţionarea optimă a sistemului diegstiv.

Medicamentele care pot influenţa absorbţia, metabolismul şi excreţia nutrienţilor

• laxativele accelerează tranzitul alimentelor prin intestin şi pot duce la pierderi de calciu şi potasiu
• medicamentele pentru scăderea colesterolului şi neomicina (antibiotic) au ca efect de reducere secehstrarea bilei în vezicula biliară, ceea ce duce la digestia şi absorbţia deficitară a grăsimilor alimentare
• antiacidele folosite în tratamentul ulcerului gastric cresc pH-ul din stomac şi împiedică absorbţia vitaminei B12. Alcalinizarea sucului gastric determină şi o absorbţie scăzută de minerale (calciu, fier, magneziu, zinc)
• aspirina şi alte medicamente acide alterează mucoasa digestivă şi afectează capacitatea acesteia de la absorbi minerale, în special calciu şi fier
• tratamentul împotriva gutei sau tuberculozei are impact negativ asupra mecanismelor de transport a substanţelor nutritive din intestin, afectând aportul apotim de vitamina B12 şi aicd folic
• anticoagulantele folosite în afecţiunile cardio’vasculare au ca mecanism de bază neutralizarea vitaminei K (vitamină coagulantă)
• diureticele tip furosemid cresc eliminarea de calciu în urină prin scăderea reabsorbţiei acestuia în rinichi folosirea cronică a acestor medicamente determină excreţia renală crescută şi pentru alte minerale (potasiu, magneziu, zinc)
• anticonvulsivantele (fenobarbital) pot detremina carenţe de vitamina D, acid folic sau biotină, deoarece modifică pH-ul intestinal
• contraceptivele orale cu doze mari de estrogen pot duce la scăderea nivelului seric de vitamina B6 şi la creşterea concentraţiei fierului şi vitaminei A din sânge
• antiinflamatoarele din clasa glucocorticoizilor folosite îndelungat au efecte secundare puternice: obezitate, hiperglicemie, hipertensiune, decalcifieri osoase cu reducerea semnificativă a masei osoase şi osteopenie
• tratamentul hipertensiv cu betablocante creşte nivelul lipidelor din sânge şi scade cantitatea de HDL-colesterol, fracţiunea cu efect protector cardiovascular. Betablocantele modifică şi toleranţa organismului la gluocză, ceea ce poate avea ca rezultat scăderea eficienţei medicamentelor antidiabetice orale.

Termenul medical de INTERACȚIUNE descrie situațiile în care:

• alimentele accelerază, întârzie sau împiedică absorbția unui medicament
• alimentele modifică distribuția unui medicament în țesuturi sau interferează cu metabolizarea, transportul și eliminarea substanțelor din organism
• alimentele blochează efectele medicamentelor prin modificarea reacțiilor farmacodinamice
• alimentele intensifică sau inhibă efectele secundare sau naturale ale anumitor medicamente
• medicamentele modifică gustul sau apetitul pentru anumite medicamente
• medicamentele afectează metabolizarea, transportul și eliminarea anumitor nutrienți
• există alimente și medicamente ce pot avea structuri chimice asemăntoare care, consumate simultan, produc confuzie în organism și pot determina absorbția unuia în detrimentul celuilalt.

Efectul alimentelor asupra medicamentelor

Efectul alimentelor asupra medicamentelor este influenţat de: pH-ul gastric şi intestinal, motilitatea gastrică şi viteza de progresie a bolului alimentar, cantitatea şi tipul nutrienţilor, capacitatea de absorbţie a celulelor intestinale, fluxul sangvin la nivelul splinei şi ficatului, viteza de transport a substanţelor active prin sânge de la intestin la ficat, existenţa altor boli asociate şi starea de sănătate hepatică, administrarea concomitentă a altor preparate farmaceutice.

Gradul de umplere al stomacului

Câteodata medicamentele sunt mai eficiente şi au mai puţine efecte secundare dacă sunt administrate în timpul mesei. Alimentele stimulează secreţiile gastrice acide, fapt ce creşte biodisponibilitatea anumitor substanţe şi în acelaşi timp protejează pereţii digestivi de contactul direct cu produsele agresive (aspirina).

Suspensiile şi soluţiile, spre deosebire de comprimate sau capsule sunt mult mai puţin afectate de prezenţa alimentelor în stomac; ele sunt deja dizolvate şi se pot absorbi cu uşurinţă.

Viteza de golire a stomacului

Acesta depinde de tipul de alimente ingerate fiind încetinită de mesele bogate în fibre, grăsimi sau produse calde.

Cele mai multe medicamente sunt influenţate pozitiv de golirea încetinită, deoarece rămân mai mult timp expuse acidului din stomac. Există însă şi excepţii, precum penicilina sau digoxina care pot fi degradate şi inactivate de pH-ul acid.

Prezenţa mineralelor

• Anumite alimente afectează direct absorbţia medicamentelor, aşa cum este cazul laptelui şi porduselor lactate bogate în calciu. Calciul se leagă de substanţele active din medicament formând compuşi insolubili care traversează tubul digestiv fără a fi absorbiţi. Totodată, calciul creşte pH-ul din stomac şi grăbeşte dizolvarea anumitor medicamente.
• Fierul, de asemenea, poate mofidica mediul gastrointestinal şi poate afecta absorbţia medicamentelor. Studiile arată ca fierul scade biodisponibilitatea penicilinelor sau antihipertensivelor din prezenţa alimentelor bogate în fier (carne, ficat) din cauză formării de compuşi insolubili cu acesta.
• Alimentaţia cu conţinut redus de sare (sodiu) creşte reabsorbţia renală a unor substanţe şi poate duce la atingerea unor niveluri toxice ale acestuia în organism. Restricţia de sodiu are şi efect pozitive: potenţează acţiunea medicamentelor diuretice şi antihipertensive (betablocanţi sau inhibitori de enzimă de conversie- IMAO). În cazul pacienţilor trataţi cu antihipertensive din clasa blocanţilor canalelor de calciu (nifedipin, verapamil), efectul dietei hiposodate este invers, de micşorare a eficienţei lor!

Compoziţia meselor

Tipul de alimente consumate poate influenţa absorbţia şi metabolizarea medicamentelor. Dieta bogată în proteine este un factor accelerator pentru neutralizarea anumitor substanţe active.

Propranololul (anithipertensiv) şi teofilina (bronhodilatator, folosită în tratamentul astmului) sunt rapid metabolizate şi eliminate din sânge, dacâ se administrează concomitent cu o masă bogată în proteine (carne, brânză, ouă, peşte).

Terapia bolii Parkinson la persoanele în vârstă se asociază şi ea cu o dietă săracă în proteine, pentru creşterea eficienţei.

Nutrienţii alimentari pot influenţa inclusiveliminarea medicamentelor prin modificarea pH-ului urinar astfel:

• alimentele care alcalinizează urina vor accelera excreţia medicamentelor active în mediu acid;
• alimentele care dau o urină acidă vor grăbi eliminarea substanţelor alcaline din medicamente;

! Dieta bogată în fibre poate determina o excreţie crescută a componentelor liposolubile din structura medicamentelor.

Medicamente care trebuie luate în timpul mesei (cu alimente):

• analgezice
• antibiotice, antivirale, antifungice
• antidiabetice orale
• medicamente împotriva colesterolului
• medicamente împotriva ulcerului

Top 10 alimente perturbatoare

1.    Alcoolul

Consumul concomitent de medicamente şi alcool dublează efectele alcoolului.

2.    Sucul de Grepfruit

Acesta inhibă enzimele responsabile de metabolizarea medicamentelor fapt care duce la acumularea substanţelor active în organism până la un nivel care poate fi toxic sau poate avea efecte negative.

3.    Pâinea integrală şi tărâţele

Consumate excesiv acestea presupun un aport crescut de celuloză şi alte fibre solubile. Acestea au un efect laxativ, accelerând tranzitul intestinal. Prin urmare, anumite substanţe active sau nutrienţi se vor absorbi în cantităţi mai mici sau chiar deloc, fapt care poate influenţa negativ eficienţa terapeutică a medicamentelor.

4.    Laptele şi produsele lactate

Calciul din lapte sau din suplimentele nutritive poate forma compuşi insolubili cu anumite subtranţe din structura medicamentelor, fapt care determină imposibilitatea absorbţiei lor.

5.    Preparatele la grătar

Alimentele gătite la grătarul clasic accelerează eliminarea şi neutralizează rapid efectul teofilinei (medicament folosit frecvent pentru probleme respiratorii legate de astm) fapt care duce la scăderea eficienţei terapeutice a substanţei active.

6.    Alimentele bogate în vitamina K (varză, bloccoli, spanac, salată)

Acestea trebuie evitate în cazul unui tratament cu anticoagulante orale menite să fluidifice sângele. Substanţa activă din alimente are o structură chimică asemănătoare medicamentelor şi intră în competiţie cu acestea.

7.    Prunele şi smochinele

Conţin sorbitol, un poliol din categoria glucidelor, cu efect laxativ, prin urmare accelerează tranzitul intestinal.

8.    Suplimentele cu fier

Modifică pH-ul intestinal şi poate forma complexe insolubile cu medicamentele, influenţând absorbţia optimă a substanţelor active. Acest mecanism se manifestă în cazul multor categorii de medicamente: peniciline, antihipertensive, terapia hormonală

9.    Produsele fermentate.

Toate aliementele fermentate conțin tiramină, o amină cu efect vasopresor și care duce la creșterea tensiunii arteriale. În cazul persoanelor care utilizează medicamente din clasa inhibitoarelor de monoaminoxidaza (IMAO- antihipertensive, antidepresive) și consumă produse cu conținut în tiramină pot provoca pusee hipertensive grave.

10. Cafeaua, ceaiul şi băuturile tip cola.

Consumul excesiv de cafeină produce diferite efecte la nivelul organismului: crește frevența cardiacă, respiratorie, tensiunea arterială și stimulează producția de hormoni. Excesul de cafeină poate duce la pierderi suplimentare de calciu ș magneziu în urină, iar la nivelul proceselor metabolice stimulează eliberarea de acizi grași cu modificarea profilului lipidic.