REŢETA MAGISTRALĂ

REŢETA MAGISTRALĂ 

Reţeta magistrală se scrie cu medicamente magistrale.

Medicamentele magistrale sunt medicamente compuse, alcătuite dintr-un amestec de două sau mai multe substanţe medicamentoase care se trec în reţetă într-o anumită ordine . În cazul preparatelor magistrale medicul este cel care selecţionează substanţele medicamentoase, dozele şi forma farmaceutică dorită , corespunzătoare contextului clinic ,iar medicamentul este executat în farmacie de către farmacist , la cerere , pe baza prescripţiei magistrale.

Ambalajul medicamentului magistral trebuie să conţină o etichetă cu denumirea şi adresa farmaciei, cu modul de întrebuinţare,modul de conservare( “A se păstra la rece”, ”A se păstra ferit de lumină” etc.) , data, numărul de ordine din registrul de copiere al reţetelor, semnătura farmacistului care a preparat medicamenzul magistral.

Ordinea de trecere a componentelor medicamentului magistral este următoarea: – medicamentul de bază –care este medicamentul cu acţiunea principală, urmărită terapeutic; pot exista unul sau mai multe medicamente de bază; – medicamentul ajutător sau adjuvant-care completează sau potenţează acţiunea medicamentului de bază sau are rolul de a reduce sau a înlătura efectele adverse; acesta poate lipsi din reţeta magistrală; – corectivul care modifică proprietăţile organoleptice; – excipientul care dă formă şi volum în cazul formelor farmaceutice solide sau poate fi un vehicul sau solubilizant în cazul formelor farmaceutice moi şi lichide.

Oricare din aceste componente poate fi reprezentat de două sau mai multe substanţe.În unele cazuri unele componente pot lipsi ( corectivul , excipientul sau medicamentul ajutător), dar de obicei medicamentul de bază şi excipientul sunt obligatorii. 

Părţile reţetei magistrale sunt: 

• SUPERSCRIPŢIA

 • INVOCAŢIA

 • INSCRIPŢIA

 • SUBSCRIPŢIA

 • INSTRUCŢIA

 • ADNOTAŢIA

 • OFICIALIZAREA

Superscriţia, invocaţia, instrucţia, oficializarea se completează la fel ca şi în reţeta tipizată.

INSCRIPŢIA Mai jos cu un rând şi puţin la dreapta faţă de invocaţie se scriu toate componentele medicamentului magistral, unele sub altele, în ordinea amintită. Fiecare substanţă componentă se scrie pe un rând separat, cu majusculă.Se folosesc exclusiv denumirile oficinale din Farmacopee; nu se folosesc formule chimice sau prescurtări. În dreptul fiecărei substanţe componente se trece doza necesară folosind cifre arabe când se exprimă în grame (g) sau submultipli de gram sau cu cifre romane când se exprimă în picături.Cifrele se trec unele sub altele ca la adunare ( unităţi sub unităţi, zeci sub zeci, virgulă sub virgulă).

Ex.: O soluţie orală cu efect antispastic:

 Rp/ Sulfat de atropină………………0,04g 

Dionină…………………………0,10g 

Papaverină clorhidrică………….0,40g 

Apă distilată.......................q.s.ad 0,15g

Numai în cazul substanţelor toxice sau stupefiante după cantitatea de substanţă în grame se trece în paranteză cantitatea în miligrame în cifre şi litere. 

Ex.: Rp/ Extract de opiu..........0,10g( 100 mg, o sută miligrame).

Doza din inscripţie poate reprezenta toată cantitatea de medicament preparată ( de ex. în cazul medicamentelor solide nedivizate, semisolide etc.) şi în acest caz în subscripţie se va menţiona în câte doze parţiale va fi împărţită sau poate reprezenta doza parţială( ex. formele farmaceutice solide divizate) şi în acest caz în subscripţie se va menţiona câte astfel de doze se vor prepara şi elibera. Dacă este necesară prescrierea unei doze mai mari decât cea permisă , în dreptul dozei se trec cuvintele latine “ sic volo “ ( ” aşa vreau ”-este dorinţa medicului care-şi asumă astfel responsabilitatea ).

În inscripţia din reţeta magistrală se pot folosi două prescurtări din limba latină: “ aa “ =“ ana partes aequales “ ( din fiecare în părţi egale) Dacă într-un medicament magistral , două sau mai multe componente se prescriu în cantitate egală , atunci ele se scriu unul sub altul, în dreapta denumirilor se trage o bară verticală, iar cantitatea respectivă este trecută în dreptul ultimei substanţe precedată de prescurtarea “ aa “. De exemplu, o pulbere divizată pentru uz intern: 

Rp/ Salicilat de sodiu……………..

Bicarbonat de sodiu …………. aa 0,5 g 

Deci preparatul conţine 0,5 g salicilat de sodiu şi 0,5 g bicarbonat de sodiu.

A doua prescurtare frecvent utilizată în inscripţia magistrală este : “ q.s.ad ” / “ ad ” = “ quantum satis ad ”/ “ ad ” =atât cât este suficient până la… / până la … Se foloseşte în două situaţii : *în cazul formelor farmaceutice solide, semisolide care conţin un excipient a cărui natură şi cantitate exactă nu necesită o specificare explicită din partea medicului , alegerea lor fiind lăsată la latitudinea farmacistului . Ex.: Un unguent oftalmic: Salicilat de ezerină………………….0,125g Unguent oftalmic simplu….q.s.ad 100, 0 g Conform inscripţiei se adaugă excipient ( unguentul oftalmic simplu ) până la obţinerea greutăţii finale de 100g. *în cazul prescrieri de soluţii medicamentoase injectabile , soluţii medicamentoase de uz intern.

SUBSCRIPŢIA Este întâlnită numai în reţetele magistrale.Se adresează farmacistului şi conţine indicaţii despre modul de preparare a medicamentului magistral şi tipul de formă farmaceutică dorită precum şi operaţia de divizare sau multiplicare.Recomandările sunt sub formă de prescurtări în limba latină. În ceea ce priveşte modul de preparare acesta este indicat cel mai frecvent prin prescurtarea M.F. de la cuvintele latine "misce, fiat" =" amestecă şi prepară ".De ex.: M.f. pulv. =misce, fiat pulvis( amestecă şi prepară pulbere); M.f. s.=misce, fiat solution( amestecă şi prepară soluţie ); M.f.u.=misce, fiat unguentum ( amestecă şi prepară unguent) M.f. supp.= misce, fiat suppositoria( amestecă şi prepară supozitoare ).

Prin operaţia de divizare se înţelelege: Dacă în inscripţie este trecută doza totală , în subscripţie se indică în câte doze parţiale va fi divizată folosind prescurtarea din limba latină" div. in d.aeq. "= " dividatur in doses aequales" ( divide în doze egale). Ex.: • M.f. pulv., div.in p. aequ nr. XX( douăzeci) Prin operaţia de multiplicare se înţelege: Dacă în inscripţie este trecută doza /doză , atunci în subscripţie se menţionează că este doza pentru o bucată de formă farmaceutică şi se menţionează de câte astfel de forme farmaceutice avem nevoie prin prescurtarea din limba latină: "d.t.d." ="dentur tales doses" ( fă asemenea doze nr…). Ex.: • M.f. pulv. pentru 1 caşetă, d.t.d. nr. XXX ( treizeci)

ADNOTAŢIA Este completată de farmacist în spaţiul liber din stânga prescripţiei sub titlu ( Rp/) sau pe reversul formularului de prescripţie medicală şi cuprinde informaţii legate de gradul de compensare al medicaţiei, costuri, informaţii privind farmacia care eliberează reţeta şi eventualele modificări din prescripţie. Farmacistul este obligat să ia legătura cu medicul în cazul înlocuirii unei substanţe medicamentoase cu alta dacă nu există în farmacie acel preparat sau dacă există incompatibilităţi medicamentoase.

Medicamentele magistrale pentru uz intern se eliberează din farmacie cu etichetă cu chenar albastru pe fond alb cu menţiunea " intern ", iar cele pentru uz extern se eliberează cu etichetă cu chenar roşu pe fond alb cu menţiunea " extern ". • Preparatele magistrale lichide alterabile ( sirop, poţiune, infuzie, decoct ) se prescriu în cantităţi de 120-200g pentru maxim 3 zile, iar reţetele magistrale pentru supozitoare se fac pentru 2-3 zile. Colirele, colutoriile, picăturile pentru nas, urechi se prescriu în cantităţi de 30-50 g, iar medicamentele utilizate intern sub formă de picături se prescriu în cantităţi de 20-30 g

Exemple de reţete magistrale: Reţete magistrale cu unguente Dgn.: Eczemă microbiană 

Rp./ Neomicină ……………… 0,1g

 Acetat de hidrocortizon… 0,2g

Talc…………………….. 

Oxid de zinc…………… 

Glicerină………………. aa 4g 

M.f. ungv. 

D.S.: ext., aplicaţii locale pe piele, de 2X/zi, sub pansament ocluziv.

Dgn: Piodermită stafilococică Rp./ Sulfat de cupu………………… Sulfat de zinc…………………. aa 0,05 g Apă distilată…………………… Lanolină………………………. aa 5,0 g Vaselină…………………………..10,0g M.f. cremă D.S. : ext., aplicaţii locale #

Dgn.: Glaucom Rp./ Salicilat de ezerină………………………..0,125 g Unguent oftalmic simplu………..q.s.ad 100,0g M.f. ungv. D.S.: ext., aplicaţii în sacul conjunctival, în fiecare ochi de 2X/zi. # Ezerina este un anticolinesterazic reversibil, care aplicat în sacul conjunctival produce mioză şi scade presiunea intraoculară.

Dgn.: Psoriazis Rp./ Acid salicilic…………………..0,040 g Vaselină……………….q.s.ad 20,0g M.f. ungv. D.S.: ext., aplicaţii locale, seara. # Preparat cu proprietăţi keratolitice folosit psoriazis pentru îndepărtarea scuamelor.

Reţete magistrale cu pulberi divizate Dgn.: Astm bronşic Rp./ Aminofilină……………………..0,15g Clorhidrat de papaverină ……….0,06g Fenobarbital…………………… .0,02 g Lactoză……………… q.s.ad pt.1compr. M.f. pulv. pentru 1 compr., d.t.d. nr. XXX ( treizeci) D.S.: int, 3 X 1 compr./ zi.

Reţete magistrale cu forme farmaceutice solide fuzibile Dgn.: Dismenoree Rp./ Sulfat de atropină…………………0,0005g Fenobarbital………………………0,04g Noraminofenazonă……………….0,4g Butir cacao………….......q.s.ad pt. 1 supozitor M.f. pt 1 supp., d.t.d. nr. X( zece) D.S.: ext., intrarectal, 2 X 1 supozitor /zi. # Este un preparat magistral cu acţiune spasmolitică.

Dgn.: Vulvovaginită micotică Rp./ Protargol…………………….8g Unt de cacao………………...72g Vaselină……………………...4g M.f. ovule, div. in p. aeq. , nr. XX ( douăzeci). D.S.: ext., intravaginal, câte 2 ovule / zi. # Protargolul din preparatul magistral are acţiune antiseptică slabă.

Dgn.: Vulvovaginită Rp./ Kanamicină………………….. Metronidazol………………… aa 0,5g Nistatin………………………….50.000 U.I. Vit. A……………………………..1 fiolă Unt de cacaco…………..q.s.ad pt 1 ovul M.f. 1 ovul, d.t.d. ovule nr. XX ( douăzeci) D.S.: ext., intravaginal, 2X1 ovul pe zi, timp de 10 zile, după spălătură vaginală cu o soluţie antiseptică.

Reţete magistrale cu preparate lichide Dgn.: Bronşită cronică Rp./ Iodură de sodiu………………4g Tinctură de ipecca……………6g Sirop………………………….30g Apă de mentă ………q.s.ad pt.150g M.f. poţiune D.S.: int., câte o lingură de 3 ori pe zi , timp de 3 zile. # • Preparatul este o poţiune cu acţiune expectorantă , utilă în cazul unui bolnav cu bronşită cronică. În această reţetă siropul are rol de corectiv, iar apa de mentă este vehicul şi corectiv. 

Dgn.: Insomnie Rp./ Bromură de sodiu ……………….4g Bromură de potasiu……………… Bromură de amoniu………………aa 3 g Tinctură de valeriană…………….5 g Sirop simplu……………………..30g Apă distilată……………………..150g M.f. sol. D.S.: int. , o linguriţă până la o lingură , seara la culcare.

Dgn.: Gastroduodenită acută Rp./ Sulfat de atropină…………………0,005g( 5mg, cinci miligrame ) Clorhidrat de papaverină………….0,40g Clorhidrat de dionină……………..0,20 g Apă distilată……………q.s.ad pt.10,0g M.f. sol. D.S.: int., XX picături de 3 X / zi, timp de 5 zile