CLASIFICAREA VITAMINELOR
Clasificarea vitaminelor
(după efectul profilactico-curativ)
Nr.
|
Grupul după efectul
profilactico-curativ
|
Vitaminele
|
1
|
Vitaminele ce
influenţează reactivitatea organismului - reglează starea funcţională a
sistemului nervos central, metabolismului şi trofica ţesuturilor.
|
B1,
B2, PP, B6, B12, B15, A, C.
|
2
|
Vitaminele ce
protejează mucoasele şi ţesuturile cutanate-reglează metabolismul şi trofica,
contribuie la regenerarea mucoaselor, amplifică proprietăţile
protectoare a epiteliului.
|
B2,
B3, PP, B6, A, E, biotina (H).
|
3
|
Vitaminele cu
acţiune antitoxică şi antiinfecţioasă-măresc rezistenţa organismului la
infecţii, stimulează sinteza de anticorpi, fagocitoza, detoxicaţia
toxinelor, înlătură hipoxia.
|
Vitaminele
grupului B, A, C.
|
4
|
Vitaminele ce
influenţează hemopoeza şi coagulabilitatea sângelui.
|
B6,
B12, Bc, C, P, K, A, PP.
|
5
|
Vitaminele ce reglează văzul-adaptarea în
întuneric, măreşte acuitatea văzului, lărgeşte câmpul culorilor.
|
A, C,
E, B2.
|
6
|
Vitaminele ce influenţează metabolismul în
ţesutul osos şi dentar-contribuie la formarea matricei proteice şi
depozitarea Ca în oase şi ţesuturile dure ale dinţilor.
|
C, D,
E, B1, B5.
|
![]() |
Cauzele hipo- şi avitaminozelor
Cauzele
|
|
|
I.
Micşorarea aportului de vitamine
|
-
nivelul scăzut de trai al
populaţiei (A, B1);
-
nou-născuţii şi sugarii din
primele săptămîni ce se află la alimentarea artificială (C, B6);
-
la sugari cu reducerea
conţinutului vitaminelor în laptele matern (B12, B6,
ac.folic.);
-
la copii cu dietă nebalansată cu
predominarea hidrocarburilor, deficitul sau surplusul de proteine;
-
limitarea durabilă a dietei în
urma anorexiei, greţurilor, vomei sau durerilor cauzate de administrarea
hranei, dieta iatrogenă (nejustificată).
|
|
II.
Necesitate sporită la un aport obişnuit de vitamine (insuficienţă relativă)
|
-
graviditate şi lactaţie;
-
colita ulceroasă nespecifică,
spru;
-
febră durabilă;
-
stări urmate de scindarea
excesivă a proteinelor;
-
tumorile.
|
|
III.
Dereglarea sintezei vitaminelor endogene
|
- disbacterioză (antibioticoterapia);
- nou-născuţii prematuri (insuficienţa
sintezei Vit.K);
- creşterea excesivă a bacteriilor în
intestin (B12).
|
|
IV.
Dereglarea farmacocineticii vitaminelor.
|
A. Dereglarea absorbţiei:
-
gastroectomie (B12);
-
rezecţia intestinului subţire
maladiile pancreasului, căilor biliare, ce se manifestă prin steatoree şi
micşorarea absorbţiei vitaminelor liposolubile A, E, D, K;
-
enteropatii, diaree cronică cu
insuficienţă preponderentă a vitaminelor hidrosolubile (B, C);
-
tratamentul cu preparate ce
dereglează absorbţia vitaminelor (de exemplu: uleiul de vazelină (A, D), anticoncepţionalele orale,
anticonvulsivantele (folaţilor);
B.
Dereglarea distribuţiei:
-
dereglarea transportului
vitaminelor în caz de hipoproteinemie (A) în maladiile hepatice;
C.
Dereglarea sau insuficienţei metabolismului:
-
factorii genetici – enzimopatii
(Vit B12-anemii megaloblastice la copii);
-
insuficienţa de vârstă a
sistemelor enzimatice ce transformă vitaminele în metaboliţi activi. Aceasta
se poate întâlni la nou-născuţii, prematuri în primele luni de viaţă şi se
mai agravează prin lipsa rezervelor d vitaminele B12, K, E, D, C,
Bc în ficat;
-
insuficienţa sistemelor
enzimatice în caz de insuficienţă renală gravă, ciroză biliară primară
(Vit.D), ciroză alcoolică (B);
-
deficitul funcţiei de sinteze a
proteinelor în ficat (K);
-
interacţiunea cu unele
medicamente ce dereglează metabolismul vitaminelor (anticoncepţionale orale a
B6; metotrexatul, cloridina, alcoolul, trimetoprinul – a ai folaţilor;
anticonvulsivantele – a Vit.D).
D. Accelerarea eliminării vitaminelor:
- în diabet (a vitaminelor hidrosolubile);
În caz de asigurarea
insuficientă cu vitamine organismul recurge la rezervele acestora. La
epuizarea lor survin dereglări biochimice şi funcţionale şi numai după
aceasta pot apărea dereglări morfologice cu manifestări subclinice sau
clinice.
I. Insuficienţa subclinică (stadiile):
-
micşorarea concentraţiei în
plasmă şi urină;
-
micşorarea concentraţiei în
ţesuturi şi celule;
-
hipofuncţia enzimelor;
-
defecte funcţionale manifestate
în stres;
II. Manifestări clinice:
-
simptome de disfuncţii a
ţesuturilor şi organelor
-
afecţiuni patologice ale
ţesuturilor şi organelor
-
sindrom clinic manifest.
|
|
|||
![]() |


Indicaţiile preparatelor
vitaminelor liposolubile
Preparatele vitaminice
|
Indicaţiile
|
Vitamina A
-
retinol
-
retinol acetat
-
retinol palmiant
-
ulei sau untura de peşte
-
tretinoin
-
izotretinoin
-
etretinat
|
-
profilaxia şi tratamentul
hipovitaminozei;
-
maladiile infecţioase (în
asociere cu vit.C);
-
rahitism carenţial (în asociere
cu vit.D);
-
hemeralopia (în asociere cu vit
B2 şi PP);
-
conjunctivitate, xeroftalmie;
-
tulburări digestive cronice;
-
hipertiroidie;
-
retenţă dezvoltării la copii;
-
dermatoze cu hiperkeratoze
(etretinatul);
-
psoriazis (etretinat);
-
acnee forme severe
(izotretinoin);
-
neoplazice epiteliale şi
mezenchimale (etretinoin).
|
Vitamina D
-
ergocalciferol
-
colecolciferol
-
dihidrotahisterol
-
calcifediol
-
calcitriol
|
-
profilaxia şi tratamentul
hipovitaminozei – rahitismului carenţial;
-
sindromul fankoni (calcitriol, oxidevit);
-
rahitism tip I şi II – vitamin D
rezistent (oxidevit);
-
boala Prader (calcidiol);
-
osteomalacie, fracturi;
-
tuberculoza pielii.
|
Vitamin E
- tocoferol acetat
|
-
profilaxia şi tratamentul
hipovitaminozelor;
-
avort halitual;
-
sterilitate;
-
distrofii musculare;
-
anemie megaloblastică la copii
cu carenţă proteică marcată;
-
anemie hemolitică la prematuri;
-
ateroscleroză şi
hipercalesterolemie);
-
hiperbilirubinemie.
|
Vitamina K
-
fitomenadiona
-
metadiona
-
menadiol Na sulfat sau difosfat
-
menadiona Na sulfat.
|
-
supradozarea anticoagulantelor
indirecte;
-
boala hemoragică a
nou-născutului;
-
icter mecanic sau fistula
biliară;
-
sindroamele de malabsorbţie;
-
hipoprotrombinemia;
-
perioada pre – şi
postoperatorie;
-
pseudohemofilia;
-
rahitism carenţial;
-
atonia intestinală;
-
slăbiciune musculară.
|
Necesarul zilnic de
vitamine
Vârsta
|
B1
(mg)
|
B2
(mg)
|
B6
(mg)
|
B12
(mg)
|
Bc
(mg)
|
PP
(mg)
|
C
(mg)
|
A
(mg)
|
E
(mg)
|
D
(UI)
|
|
Până
la o lună
|
0,3
|
0,4
|
0,4
|
0,3
|
40
|
4
|
30
|
400
|
5
|
400
|
|
1-3
luni
|
0,3
|
0,4
|
0,4
|
0,3
|
40
|
5
|
30
|
400
|
5
|
400
|
|
4-6
luni
|
0,4
|
0,5
|
0,5
|
0,4
|
40
|
6
|
35
|
400
|
5
|
400
|
|
7-12
luni
|
0,5
|
0,6
|
0,6
|
0,5
|
60
|
7
|
40
|
400
|
6
|
400
|
|
1-3
luni
|
0,8
|
0,9
|
0,9
|
1
|
100
|
10
|
45
|
450
|
7
|
400
|
|
4-6
ani
|
1
|
1,3
|
1,3
|
1,5
|
200
|
12
|
50
|
500
|
10
|
100
|
|
7-10
ani
|
1,4
|
1,6
|
1,6
|
2
|
200
|
15
|
60
|
700
|
10
|
100
|
|
11-13
ani băieţi
|
1,6
|
1,9
|
1,9
|
3
|
200
|
18
|
70
|
1000
|
12
|
100
|
|
11-13
ani fetiţe
|
1,5
|
1,7
|
1,7
|
3
|
200
|
16
|
60
|
1000
|
10
|
100
|
|
14-17
ani
|
Băieţi
|
1,7
|
2
|
2
|
3
|
200
|
19
|
75
|
1000
|
15
|
100
|
Fetiţe
|
1,6
|
1,8
|
1,8
|
3
|
200
|
17
|
65
|
1000
|
12
|
100
|
|
Gravide
|
1,7
|
2
|
2
|
4
|
600
|
19
|
75
|
1250
|
15
|
500
|
|
Formele
ce alaptează
|
1,9
|
2,2
|
2,2
|
4
|
600
|
21
|
80
|
1500
|
15
|
500
|
|
Adulţi
|
1-1,4
|
1,5-1,7
|
1,75-2
|
1,5-2
|
50-200
|
15-20
|
30-75
|
750
|
10-30
|
100-200
|
Farmacocinetica acidului
ascorbic
Absorbţia
|
Distribuţia
|
Metabolizarea
|
Eliminarea
|
-
cantităţi mici se pot absorbi
pasiv din cavitatea bucală;
-
se absoarbe activ preponderent
din intestinul subţire la o concentraţie
adecvată (normală) şi nu
excesivă de glucoză,
-
asorbţia este proporţională cu
doza (până la 200 mg-circa 70%), iar la
creşterea ei 50% sau chiar 20%);
-
patologiile tubului digestiv ca
diareea, constipaţie, lamblioză, helmitiazele, ulcerul peptic dereglează
absorbţia;
-
se determină în sânge peste 30
min, iar conc. maximă peste 4 ore.
|
-
se consideră că pentru
difuziunea în ţesuturi este necesară
transformarea acidului ascorbic în dihidroascorbic, care se transportă pasiv,
-
concentraţii superioare celor
din ser se disting în leucocite şi trombocite;
-
se acumulează selectiv în
neurohipofiză, suprarenale, apoi în ordine descrescîndă în epiteliul globilor
oculari > ficat > creier > splină > pancreas > rinichi > cord > plămâni > muşchi scheletici > testicule > glanda tiroidă;
-
în ţesuturi după penetrare din
nou se transformă în acid ascorbic, dar în acestea se pot distinge 3 forme
acid ascorbic, acid dihidroascorbic, ascorbigen (25%). Ultimul este o formă
cuplată a acidului ascorbic ce nu se foloseşte;
-
se considerăcă acidul ascorbic
se află intracelular cuplat cu mitocandriile şi aparatul goldji;
-
la copii până la 11 ani, de
regulă, conţinutul în organe e mai mare ca la adulţi.
|
-
este parţială preponderent în
ficat, unde se formează acid dezoxiascorbic şi dichetogulonic;
-
la utilizarea de doze mari
acidul ascorbic se transformă în oxalacetic;
-
se consideră că se catabolizează circa 2,2-4,1% din
cantitatea totală din organism (1,5g);
-
alcoolul şi fumatul accelerează
metabolismul acidului ascorbic în metaboliţi inactivi ce duce la micşorarea
rezervelor.
|
-
metaboliţii se elimină prin
urină;
-
parţial se elimină sub formă
neschimbată care creşte considerabil la utilizarea de doze mari (când nivelul
depăşeşte 1,4 mg/100 ml) menţionându-se şi după suspendare încă câteva zile;
-
la utilizarea de doze mari
creşte eliminare şi a acidului oxalacetic;
-
la bolnavii cu insuficienţă
renală administrarea de doze peste 100 mg/zi duce la creşterea concentraţiei în ser şi urină
a acidului oxalacetic;
-
acidul ascorbic parţial se elimină şi prin lapte.
-
T0,5-12,8-29,5 zile.
|
Farmacocinetica preparatelor vitaminelor din grupele
B
Preparatele
|
Absorbţia
|
Distribuţia
|
Metabolizarea
|
Eliminarea
|
Tiamina (B1)
|
- se absoarbe activ la nivelul intestinului
subţire circa 2-5 mg în 24 ore maxim 8-15 mg din care considerente nu sunt
raţionale dozele mari peroral;
-
dereglările structurale şi
funcţionale ale tubului digestiv (inflamaţie, ulcer, gastrite hipoacide etc).
micşorează absorbţia tiaminei.
-
infecţiile cronice, nefrita
cronică de asemenea micşorează absorbţia;
-
peste 15 min, se determină în
sânge, iar peste 30 min în organe;
-
după injectarea i/m se absoarbe
rapid şi complet.
|
-
se distribuie rapid în organe
unde formează rezerve neînsemnate;
-
cantităţi mai mari se disting în
creier, ficat, miocard, rinichi, splină, suprarenale,
|
-
în ţesuturi preponderent în
ficat, se transformă în metaboliţi activi (mo-; di- şi tri- fosfaţi);
-
difosfatul intră în componenţa
mai multor cofactori, inclusiv
cocorboxilazei. Pentru aceasta este necesar de o asigurare adecvată cu
oxigen;
-
zilnic se metabolizează circa 1
mg tiamină.
|
-
după metabolizarea în ficat se
elimină sub formă de pirimidina (şi încă 9 metaboliţi) numai după acoperirea
depourilor);
-
la doze mari sau după acoperirea
rezervelor se poate elimina sub formă neschimbată;
-
eliminarea sub formă neschimbată
creşte considerabil la administrarea i/v;
-
T0,5=9-18 zile.
|
Riboflovina (B2)
|
-
absorbţie activă şi rapidă a
riboflavinei pure şi nucleotidelor ei;
-
pentru absorbţie este necesar de
a elibera tiamina din ţesuturile
alimentare. Achilia, gastritele, enteritele micşorează biodisponibilitatea;
-
la copii absorbţia este mai
lentă.
|
-
distribuţia este neuniformă cu
concentraţii mai superioare în miocard, ficat, rinichi,
-
rezervele în organism sunt mici.
|
- metabolizarea cu transformare în formele
active (fosfaţi) are loc în peretele intestinal, ficat şi eritrocite, când se
formează riboflavin-5-monofosfat, apoi în flavinadenindinucleotid.
|
-
circa 9% se elimină prin urină
sub formă neschimbată, cealaltă se reabsoarbe;
-
la doze mari eliminarea prin
urină creşte şi aceasta capătă culoare galbenă,
-
eliminarea creşte în
tirotoxicoză;
-
la copii excreţia se amplifică
în tratamentul hiperbilirubinemiilor.
|
Acidul nicotinic, nicotinamida (PP sau B3)
|
-
absorbţia activă, preponderent
la nivelul pilorusului, duodenului, în rest limitat;
-
achilia, enteritele, colitele,
ulcerul, lamblioză, ascaridoză dereglează absorbţia;
-
se absoarbe rapid şi la
administrarea parenterală.
|
-
se distribuie uniform cu unele
concentraţii mai mari în ficat, apoi
creier, miocard, rinichi, muşchi şi eritrocite.
|
-
în ficat se pot forma un şir de
produse active consecutive: acidul nicotinic ® amida ac.nicotinic ®
nicotinamid mononucleotid ®
nicotinamiddinucleotic (NAD) ®
nicotinamiddinucleotid fosfat (NADP);
-
NAD şi NADP se pot transforma
reciproc unul în altul sau în amida acidului nicotinic;
-
inactivarea are loc preponderent
prin metilarea nicotinamidei în metil nicotinamid, precum şi în
metil-piridoncarboxamid;
-
mai puţin se poate supune
conjugării.
|
-
preponderent prin urină sau
formă de metaboliţi;
-
se poate elimina şi sub formă de
acid nicotinic şi nicotinuric, preponderent la utilizarea dozelor excesive.
|
Piridoxina (B6)
|
-
pentru absorbţia vitaminei B6
din produsele alimentare e necesară eliberarea din starea cuplată în formele
active (pioidoxină, piridoxal, piridoxamina) sub influenţa sucurilor
digestive;
-
piridoxina sub formă de
mediacment şi cea sintetizată de
microflora intestinală se absoarbe uşor.
|
-
conţinutul piridoxinei şi
derivaţilor ei în sânge este mic, dintre care o jumătate în ser, iar cealaltă
în elementele figurate ale sângelui;
-
difuzia este peroporţională,
depourile principale sunt ficatul şi miocardul;
-
conţinutul mare în rinichi se
datorează eliminării preponderente
prin urină;
-
în ţesuturi piridoxina se
fosforilează în piridoxal fosfat.
|
-
în ficat şi alte ţesuturi sub
influenţa piridoxalkinazei piridoxina
se transformă în forma activă piridoxal fosfat;
-
piridoxalul se supune ulterior
metabolizării cu formarea de acid 4-piridoxalic şi 5-fosfopiridoxalic.
|
- produsele finale ale metabolizării se elimină prin urină;
- în urină se mai disting deasemenea şi piridoxina, piridoxalul,
piridoxamina.
|
Cianocobalamina
(B12)
|
-
absorbţia este activă la
utilizarea sau ingerarea microdozelor de vitamina B12 (cele ce se
conţin de regulă în alimente). Acest
mecanism asigură absorbţie circa 90% din vitamina administrată intern.
Pentru acest proces este nevoie de o glicoproteină produsă de celulele
parietale a mucoasei (factorul Kastl) ce contribuie la transportul
cianocobaleaminei la locul absorbţiei
intestinul subţire şi parţial gros. Complexul format interacţionează cu
receptorii membranei în prezenţa calciului cu transportarea vitaminei în
celule;
-
structurile patologice
(structurale şi funcţionale) însoţite de insuficienţa factorului Kastl
(pancreatită cronică etc) reduc absorbţia;
-
absorbţia chiar şi în prezenţa
factorului Kastl, nu este proporţională cu doza (până la 5 mg se asimilează complet, după care absorbţia se reduce);
-
mecanismul pasiv poate interveni
când se foloseşte doze mari (mg), dar
aceasta acoperă 1,5% din necesar,
-
după administrarea în doze
fiziologice concentraţia maximă peste 8-12 ore,
-
la injectarea i/m se absoarbe
rapid cu concentraţia maximă peste o oră.
|
-
circa 95% din vitamina B12
ajunge în sânge;
-
93% se cuplează cu
transcoblolmina I şi II, iar 7% este în formă liberă;
-
forma cuplată se transportă în
ţesuturi;
-
depozitarea are loc preponderent
în ficat (1g ficat-0,7mg B12)
-
rezervele se micşorează în
maladiile ficatul,
-
rezervele în condiţii
fiziologice sunt atât de mari încât asigură necesităţile organismului timp de
2-3 ani,
-
cantităţi mari se disting de
asemenea în splină şi rinichi, mai puţin în muşchi;
-
penetrează bariera placentară cu
o concentraţie mai mare ca la mamă în vena umbilicală.
|
- metabolizarea este destul de letă. T 0,5 » 12 luni,
- în ficat cianocobalamina se
transformă în oxicobalamină ® dezoxidiadenozilcobalamină ® cobamidă.
|
-
eliminarea depinde de calea de
administrare. La utilizarea perorală o parte considerabilă se determină în
scaun şi doar 1-2% în urină. După injectarea i/m circa 6-7% în scaun şi peste
50% în urină sub formă de cianocobalamină;
-
eliminarea renală depinde de
doza: 50 mg-80-95% se reţine în organism, iar din
100-1000 mg timp de 48 ore se elimină prin urină
circa 50-98% din doză;
-
aproximativ 0,2-0,3% (3-7 mg) se secretă prin bilă în intestin de unde se absoarbe
participând la ciclul enterohepatic;
-
oxicobalamina se elimină mai lent ca cianocabolamina.
|
Acidul folic (Bc)
|
-
acidul folic sintetic se
absoarbe rapid din tubul digestiv;
-
acidul folic alimentar, conjugat
cu reziduri de acid glutamic, este necesar se fie hidrolizat de enzimele
produse de mucoasa intestinală;
-
dozele fiziologice (1mg) se
absorb după un mecanism activ în duoden şi partea proximală a intestinului
subţire;
-
în doze mari se poate absorbi
prin difuziune pasivă;
-
acidul folic alimentar se
absoarbe mai bine din ficat, ouă (gălbenuş) şi mai slab din alte produse;
-
prelucrarea fierbinte a
produselor duce la micşorarea cu 50-95% a conţinutului acidului folic;
-
afecţiunile intestinale, precum
şi unele medicamente (anticoncepţionalele orale) diminuează absorbţia.
|
-
se distinge în ser peste 30 min
după administrarea internă;
-
din sânge destul de rapid se
distribuie printr-un mecanism transportor special în ţesuturi;
-
acidul folic în sânge se conţine preponderent în eritrocite
(87%);
-
rezervele în organism constituie
5-10 mg dintre care 1/3-2/3 în ficat;
-
folaţii selectiv se acumulează
în lichidul cefalorahidian;
-
rezervele sunt suficiente pentru
a preveni un deficit de acid folic cu instalarea anemiilor circa 1-5 luni.
|
-
metabolizarea şi biotransformare
în ţesuturi nu sunt cunoscute.
|
-
folaţii apar în urină peste 6
ore după administrarea internă şi se elimină complet timp de 24 ore;
-
se elimină sub formă neschimbată
sau metaboliţi (N-metiltetrohidrofolat), precum şi prin scaun (2% timp de 3
ore, apoi 0,5% pe oră);
-
la doze mai mari circulă mai
mult, mai lent trece în ţesuturi, iar
prin urină se elimină circa 20-30% în 2 ore, apoi 5-10% pe oră.
|
Farmacocinetica
vitaminelor liposolubile
Preparatele
|
Absorbţia
|
Distribuţia
|
Metabolizarea
|
Eliminarea
|
Retinolul (vit.A)
|
-
retinolul se absoarbe rapid din
tubul digestiv,
-
carotinoidele din produsele
vegetale se absorb mai lent şi necesită prezenţa bilei şi lipidelor
absorbabile;
-
în peretele intestinal
carotinoidele se tranformă sub influenţa carotinazei în retinol;
-
absorbţia retinolului palmitant
se micşorează la diminuarea activităţii lipazei pancreatice, obturaţiei
căilor biliare şi maladiilor hepatice;
-
biodisponibilitatea vitaminei A»12%
|
-
concentraţia maximă după
administrarea internă a retinolului se atinge peste 4 ore,
-
retinolul se transportă în stare
cuplată cu globuline sau preolbumine specifice ce îl protejează de filtrarea
în rinichi. În caz de hipoproteinemie se reduce transportul retinolului din
intestin şi cresc pierderile prin urină;
-
o parte din carotină poate penetra în sânge
şi depozită în ficat cu ieşirea
ulterioară ® carotinemia cu colorarea în galben a pielii;
-
permebialitatea placentei în
ultimul trimestru este reglată de un mecanism special, posibil al fătului;
-
partea secretată în intestin
participă la circulaţia enterohepatică.
|
-
retinolul se metabolizează în
ţesuturi în CO2 şi acizi graşi, precum şi în metaboliţi
hidrosolubili,
-
carotinoidele sub influenţa
carotinazei în peretele intestinal se transformă în retinol. Acest proces
este redus în primele luni de viaţă la sugari din cauza activităţii reduse a
enzimei respective.
|
-
în norma vitamina A în urină nu
se depistează;
-
se poate elimina retinolul prin
urină în caz de hipoproteinemie;
-
eliminarea este lentă – circa
34% timp de 21 zile, deci şi posibilitatea de cumulare,
-
o parte se poate elimina prin
intestin.
|
Calciferol
Colecalciferol
(vit.D)
|
-
adsorbţia vitaminei d are loc în segmentului distal al
intestinului subţire în prezenţa acizilor biliari;
-
biodisponibilitatea este mai
superioară pentru colecalciferol;
-
uleiurile minerale diminuite
absorbţia vitaminei d din
produsele alimentare;
-
absorbţia este diminuată la
hepatici la bolnavii cu absorbţie biliară şi steatoree, sindromul de malabsorbţie;
-
biodisponibilitatea 60-90%;
-
asimilarea vitaminei d2-sintetice nu depinde de
prezenţa bilei şi grăsimilor în intestin.
|
-
după absorbţie este transportată
în ficat inclusă în chilomicroni;
-
calciferolii şi metaboliţii
activi 25-hidroxi circulă în sânge sub formă cuplată cu o alfa- globulină
specifică, gama- globulină sau albuminele;
-
se dipozitează în ţesutul adipos
şi ficat;
-
malabsorbţia intestinală
întrerupe circulaţia enterohepatică a derivaţilor hidroxilaţi,
-
vitamina D2 şi
calcitriolul slab penetrează prin
placentă, calcediolul – bine, concentraţia constituia la făt 100%.
|
-
în piele, ficat şi rinichi;
-
în piele sub influenţa razelor
ultraviolete se formează vitamina D3
(colecolciferol);
-
în ficat sub influenţa
hidroxilazei microzomiale se transformă în 25-hidroxi-calciferol sau
calcifedid şi 25-hidroxi-ergocalciferol;
-
în rinichi derivaţii 25
hidroxilaţi se transformă în compuşi 24, 25- hidroxilaţi cu activitate
similară şi 1,25-hidroxilaţi dintre care 1,25-dihidroxi-calecalciferolul
(calcitriolul) are o potenţă de 100-1000 ori mai mare,
-
formarea compuşilor hidroxilaţi
în ficat este reglată de un mecanism feedback negativ, ce evită acumularea de
cantităţi mari de produşi activi;
-
metabolismul la nivelul
rinichilor este reglat de vitamina d,
calciu şi fosfor-deficitul lor stimulează formarea metaboliţilor activi, pe
când parathormonul, prolactina şi estrogenii diminuie acest proces;
-
preparatele sintetice nu
necesită activarea în organism, moment împortant în insuficienţa hepatică
şi/sau renală.
|
-
se elimină preponderent prin
bilă
-
T0,5»19 zile (18-31 zile), iar la preparatele sintetice T0,5-(10-12
ore).
|
Vitamina E
alfa-tocoferol
|
-
se absoarbe din segmentele
superioare ale intestinului subţire şi nimereşte în circuitul sanguin prin
limfă;
-
absorbţia este activă cu
particularea bilei şi grăsimilor;
-
preparatele vitaminei E sub
formă de eteri cu acidul acetic se hidrolizează în intestin sau în ţesuturi
(după administrarea i/m) după ce absorb.
|
-
iniţial circulă în sânge în
componenţa chilomicronilor, apoi lipoproteinelor cu densitate foarte mică;
-
alfa-tocoferolul penetrează în toate ţesuturile şi se
include în membranele celulare;
-
cantităţi superioare se desting
în ţesutul adipos, ficat, muşchi, retină;
-
permeabilitatea barierei
placentare pentru alfa-tocoferol este mică.
|
-
se supune biotransformării
într-un şir de metaboliţi de structură chinonică, unii din ei având acţiune
vitaminică;
-
se formează deasemenea
glucuronoconjugaţi (acidul tocoferonic) şi gama-lactona) metaboliţii
hidrosolubili.
|
- excreţia preponderentă prin bilă după ce se poate supune circulaţiei
enterohepatice,
-
metaboliţii hidrosolubili
gluconoconjugaţi se elimină prin urină,
-
se elimină lent, îndeosebi la
nou-născuţi şi cei nematuri, cu posibilitatea cumulării.
|
Vitamina K
Fitomenadione (K1)
Menachinone (K2)
Menadione (K3)
|
-
fitomenadionele se absorb în
porţiunea proximală;
-
menachionele în porţiunea
distală a intestinului subţire în prezenţa bilei preponderent pe cale
limfatică;
-
menadiona hidrosolubilă se
absoarbe lent şi nu necesită prezenţa bilei,
-
absorbţia vitaminelor K
liposolubile se reduce în insuficienţa
bilei, diareea cronică.
|
-
fitomenadiona se determină în
ser deja peste 30 min cu o concentraţie maximă între 2-8 ore;
-
menadiona hidrosolubilă
realizează concnetraţii efective mai lent şi efectul survine mai târziu (24
ore);
-
se concentrează în ficat unde
realizează un depo doar pentru câteva săptămâni;
-
după suspendare preparatele
sintetice se determină timp de 3-5 zile în ser.
|
-
menadiona hidrosolubilă (K3)
în ficat trebuie să se transforme în K1 şi K2 din care
cauză efectul este mai lent (peste 24 ore);
-
metabolizarea se face rapid în
ficat cu formarea de metaboliţi glucuronoconjugaţi,
-
preparatele slab penetrează prin
placentă, dar bine prin epiteliul
glandelor mamare.
|
-
eliminare prin urină şi bilă a
metaboliţilor polari
|
Preparatele
vitaminelor
Denumirea internaţională
|
Sinonime
|
Formele de livrare
|
Tiamina
Fosfotiamina
Cocarboxilaza
|
Aneurin,
betaneurin, betabion, betiamin, bevital, orizanin, vitaplex, vitamina B1
Difosfotamin,
cobilasi, cotiamin, cocarbil etc.
|
Tiamina clorid-
comprimate a 0,002; 0,005 şi 0,01;
dragee
a 0,002;
fiole
a 1ml 2,5 şi 5%:
Tiamina bromid –
comprimate 0,00258; 0,00645 şi 0,0129;
dragee
a 0,00258;
fiole
a 1ml 3 şi 6%.
comprimate a 0,01 şi 0,03,
fiole a 0,05 Cocarboxilaza
clorhidrat.
|
Riboflovina
|
Beflavin,
beflavit, betavitam, flavitol, flavvaxin, vitaplex, vitaflavin, ribovin,
ovaflavin, vitamina B2.
|
Comprimate
şi dragee a 0,002 (cu scop profilactic); comprimate
0,005 şi 0,01 (cu scop curativ)
Riboflavina
mononucleotid – fiole a 1 ml 1%
Flavinat
– fiole a 0,002.
|
Niacina
Niacinamida
|
Acidul
nicotinic, vitamina B3, vitamina PP, apelagrin, nicodan, nicovit,
pelagramin, pelonin, peviton.
Nicotinamida,
niacevit, nicovit, nicofart, nicamid, pelmin.
|
Comprimate
– 0,05;
fiole
a 1 ml 1%
Nicotinamida
– comprimate a 0,015 (cu scop profilactic); comprimate a 0,005 şi 0,025 (cu
scop curativ); fiole a 1ml 1% sau 1 şi 2ml 2,5%.
|
Piridoxina
|
Vitamina
B6, adermin, becilan, bedoxin, benadon, besatin, hexavibex,
pirivitol.
|
Piridoxina
clorhidrat – comprimate a 0,002; 0,005
şi 0,01; fiole a 1ml 1% şi 5%.
Piridoxal
fosfat –comprimate a 0,01 şi 0,02.
|
Calciu
pantotenat
|
Calcipan,
calpanat, cutivitol, pancal, pantotene, patotone, pentavitol, vitamina B5.
|
Comprimate
a 0,1;
Fiole
a 2ml 20%.
|
Acidul
folic
|
Vitamina
Bc, folacid, folacin, folamin, folicil, folsan, piofolin.
|
Comprimate
a 0,001; comprimate ce conţin 0,0008 acid folic şi 0,1 acid ascorbic, 0,0008
acid folic şi 0,00005 cianocobalamină.
|
Cianocobalamina
|
Vitamina
B12, almeret, anacobin, catavin, covione, citamen, atacon, cicoplex, cicobemin, dobetin, redamin,
rubivital, rubramin.
|
Fiole
a 1ml 0,003% 0,01% 0,02% şi 0,05%; comprimate ce conţin 0,00005
cinocobalamină şi 0,005 acid folic.
Oxicobalamina
– fiole a 1ml 0,01%, 0,055 şi 0,1%;
Cobabamida
– fiole a 0,0001; 0,0005 şi 0,001; comprimate a 0,0005 şi 0,001, comprimate
obducte – 0,0001, 0,0005 şi 0,001.
|
Calciu
panganat
|
Vitamina
B15, calgan
|
Comprimate
0,05.
|
Acidul
ascorbic
|
Vitamina
C, ascorbin, ascorbit, cantaxin, cebion, cecon, celin, redoxon.
|
Comprimate
a 0,025; 0,05 şi 0,1; dragee a 0,05 (cu scop profilactic); fiole a 1 şi 2ml 5
şi 10%.
|
Rutozid
Venoruton
Cvercetina
|
Vitamina P,
buriton, idorutin, neurutin, oxiritin, eucetin, rutabion, rutavit, rutin etc.
Paroven,
verutil, vitamin P4
Flavin,
meletin, evercetol.
|
Comprimate
a 0,02.
Ascorutin
– comprimate a câte 0,05 rutozid şi acid ascorbic cu 0,2 glucoză
capsule a 0,3;
Fiole
a 5ml 10%
Comprimate
a 0,02.
|
Ergocalciferol
Colecalciferol
Alfacalcidiol
Calcitriol
|
Vitamina
D2, aldevit, calciferol, vitasterol, vitaplex etc.
Vigantol,
vitamin D3
Alfa
D3-teva, van-alfa.
Rocaltrol
|
Dragee
– a 500 UI;
Capsule
ce conţin soluţie uleioasă a 500 şi 1000 UI;
Soluţie
uleioasă de 0,06255; 0,125% şi 0,5%;
Sol.alcoolică
de 0,5%.
Flacoane
a 10ml sol.uleioasă 0,05% (1ml conţine 0,5 sau 20000 UI).
Capsule
a 0,00000025, 0,0000085 şi 0,000001.
Capsule
a 0,00000025 şi 0,0000005.
|
Ritinol
|
Vitamina
A, axeroftol, afaxin, alfasterol, anavit, primavit, viadenin, vogan etc.
|
Ritinol
acetat-dragee a 3300 UI; comprimate a 33000 UI;
Capsule
a 0,2 ce conţin sol.uleioasă de 0,8% şi 5,68%.
Flacoane
sol.uleioasă de 3,44%; 6,88% şi 8,6% a câte 100000; 200000 sau 250000 UI
într-un ml.
Fiole
a 1ml ce conţin 25000; 50000 şi 100000 Ui.
Retinol
palmitat – dragee a 3300 UI. Comprimate a 33000 UI; flacoane a 10 şi 15 ml ce
conţin sol.uleioasă pentru uz intern de 1,65% (cu scop profilactic) şi 5,5%;
11%; 16,5% (cu scop curativ)
|
Tocoferol
|
Vitamina
E, almefrol egevit, esol, evitan, tocovit, fitoferol.
|
Flacoane
a 10, 20, 25 şi 50 ml de 5%; 10% şi 30%; capsule a 0,1 şi 0,2 ml sol uleioasă
de 50%; fiole a 1ml sol.uleioasă a 5%; 10% şi 30%.
|
Metilmetionin-
sulfoniu clorid
|
Vitamina
U.
|
Comprimate
a 0,05
|
Acidul
lipoic
|
Biletan,
heparlipon, protogen, tioctacid, tioctan.
|
Comprimate
a 0,012 şi 0,025; fiole a 2ml 0,5%.
Lipamida
– comprimate a 0,025.
|
![]() |
Stimulatorii metabolismului din grupul adenozinei şi
hipoxatinei
Parametrii
|
Inozina
|
Adenozintrifosfatul de
sodiu
|
Fosfadenul
|
Farmacodinamia
|
-
reprezintă în nucleotid ce
conţine în calitate de bază purinică hipoxantina;
-
penetrează în celule (spre
deosebire de ATP) unde se discompune în riboză şi hipoxantină. Hipoxantina reacţionează cu
ribozina pirofosfarilată formând inozinmonofosfatul (posibil, că aceasta se
poate forma direct din inozină, dar enzima respectivă nu este depistată în
organism). Acesta din urmă este
predecesorul nucleotidelor purinice cu sinteza ulterioară a proteinelor;
-
inozina se poate descompune până
la hipoxantina care este captată de eritrocite cu creşterea în ele a
2,3-difosfogliceratului şi accelerarea disocierii oxihemoglobinei şi
asigurării ţesuturilor cu O2.
-
hipoxantina în ficat poate fi
utilizată ca substrat ameliorând funcţia hepatocitelor;
-
participă nemijlocit la
metabolismul glucozei şi activează metabolismul în condiţiile de hipoxie şi
deficit de ATP;
-
activează enzimele acidului
piruvic ce asigură respiraţia tisulară.
|
-
o cantitate considerabilă se
supune metabolismului, iar procesul
ulterior de biotransformare depinde de activitatea sistemelor enzimatice care
poate asigura includerea metaboliţilor pe calea fosfodenului sau inozinei;
-
efectul este mai inferior
inozinei şi fosfadenului deoarece doza este
mică (20mg), iar cantitatea metaboliţilor şi mai mică;
-
eficacitatea s-ar putea creşte
cu majorarea dozelor, dar care nu se poate realiza din cauza reacţiilor
adverse.
|
-
participă la reglarea
metabolismului glucidic;
-
în condiţii anaerobe activează
glicogenoliza şi enzimele glicolizei;
-
în condiţii aerobe activează
unele enzime ale ciclului Krebs;
-
AMP intră în componenţa
coenzimelor (NAD, NADP, FAD) ce asigură transportul electronilor în lanţul
respirator;
-
este predecesorul ADP, ATP;
-
contribuie la sinteza acizilor
nucleici şi proteinelor;
-
iniţial se metabolizează în
adenozină, care posedă acţiune vasodilatatoare, precum şi includerea ei în
sinteza macroergilor;
-
în asigurarea suficientă cu ATP
fosfadenul se transformă în inozinmonofosfat (vezi inozina).
|
Indicaţiile
|
-
vicii reumatice;
-
vicii cardiace congenitale;
-
cardiopatia ischemică;
-
aritmii cardiace;
-
intoxicaţia cu glicozidele
cardiace;
-
miocardita;
-
cord pulmionar;
-
steatoza hepatică;
-
hepatitele cronice;
-
alcoolismul;
-
intoxicaţii medicamentoase;
-
profilaxia leucopeniei în boala
actinică.
|
-
distrofia miocardului;
-
distonia vegetativă;
-
stări astenice;
-
stări cu dereglarea
microcirculaţiei;
-
atrofie şi distrofie musculară;
-
afecţiuni vasculare periferice
(boala Raynaut, endarterita obliterantă etc.);
-
cardiopatia ischemică;
-
miocardiodistrofia.
|
-
porfiria acută;
-
endarterita obliterantă;
-
tromboflebite;
-
insuficienţă venoasă cronică;
-
tromboză venoasă;
-
cardiopatia ischemică;
-
intoxicaţia cu plumb cu
polinervite.
|
Contraindicaţiile
|
- sensibilitate la preparat.
|
-
infarct acut de miocard;
-
hipotensiune arterială marcată;
-
în asociere cu glicozidele
cardiace;
|
|
Reacţiile
adverse
|
-
prurit, hiperemia pielii ce
necesită suspendarea tratamentului.
|
-
cefalee;
-
creşterea diurezei;
-
tahicardia.
|
-
ameţeli;
-
greaţă;
-
tahicardie;
-
reacţii alergice.
|
Regimul
de dozare
|
Intern în doza nictemerală de 1200-2400 mg
în 3 prize la adulţi
i/v-400mg/24 ore prin bolus sau perfuzie.
|
Iniţial câte 1 ml/zi timp de 2-3 zile, apoi
câte 1 ml 2 ori/zi sau 2 ml odată timp de 30-40 zile. Curele se pot repeta
peste 1-2 luni.
|
I/m câte 2 ml sol.2% 2-3 ori/zi în
afecţiunile vaselor periferice timp de 2-4 săptămâni, apoi intern câte 0,05
2-3 ori/zi. În cardiopatia ischemică i/m 2 ml sol.2% de 3-4 ori/zi timp de
25-30 zile, apoi intern 50 mg 4
ori/zi. În porfiria acută i/m 3 ml sol.2% 5 ori/zi apoi 3 ml 2 ori/zi,
ulterior intern 50 mg 2 ori/zi. În alte maladii 25-50 mg/zi intern 20-40 mg
i/m 3-4 săptămâni.
|
Stimulatorii sintetici
din diverse grupe
Preparatul
|
Forma de livrare
|
Farmacodinamia
|
Indicaţiile
|
Contra-indicaţiile
|
Reacţiile adverse
|
Regimul de dozere
|
Dipromoniul
|
Comprimate 0,02
fiole a 0,05
|
- asemănător cu acidul pantogamic;
-
acţiune lipotropă;
-
creşte funcţia antitoxică a
ficatului;
-
stimulează procesele oxidative;
-
acţiune ganglioplegică şi
hipotensivă slabă.
|
-
steatoză hepatică;
-
hepatite cronice;
-
endarterita obliterantă;
- ateroscleroză vaselor cerebrale;
-
maladii pulmonare cronice;
-
reacţii adverse ale
antituberculaoselor.
|
|
- greaţă, vomă
|
Intern câte un comprimat 3-5 ori/zi înainte
de masă timp de 20-45 zile. Curele se
pot repeta peste o lună. I/m 50 mg/zi timp de 10-20 zile în afecţiunile
vasculare sau 15-25 zile în cele hepatice, 30 zile- reacţiile adverse ale tuberculostaticelor
|
Carnitina
|
Flacoane
a
100 ml 20%
|
-
anabolic nesteroidian, fiind ca
o amină biogenă;
-
stimulator al apetitului;
-
accelerează creşterea copiilor şi
a ponderii;
-
normalizează metabolismul bazal
în hiprotiroidism.
|
La copii:
-
anorexie;
-
hipotrofie;
-
retenţia în creştere.
La adulţi:
-
anabolizant în anorexie;
-
surmenaj fizic şi psihic;
-
maladii, intervenţii
chirurgicale
-
cardiopatia ischemică cronică
-
tratamentul complex al
maladiilor ce necesită anabolizante
nesteroidiene.
|
|
La doze mari dureri în epigastriu.
|
La adulţi 0,5-2g (1/2 – 2 linguriţi) 2
ori/zi timp de 1-3 luni. La copii:
Sub 1 an-4-10
picături (0,03g-0,075g) sol 20%.
1-6 ani-14
pic.2-3 ori/zi (0,1g)
6-12 ani-28-42
picături (0,2-0,3g) 2-3 ori/zi timp de o lună. Se poate dizolva cu glucoză
sau suc.
|
Stimulatorii metabolismului din
plante şi sursele
minerale
Preparatele
|
Efectele
|
Indicaţiile
|
|
|||||||
antiin-flamatore
|
stimulare
a metaboli-
smului
şi regenerării
|
creşterea rezistenţei nespecifice a
organismului
|
bletarite,
conjuctivite, keratite
|
plăgi
purulente, conbustii, afecţiuni cutanate
|
boala
ulceroasă, gastrite, enterocolite
|
radiculite,
radiculo-nevrite, mialgii vralgii
|
artrite,
artroze
|
maladii
infla-matorii
|
stomatite,
gingivite
|
|
Preparatele din aloe (suc, comprimate,
extract, liniment)
|
+
|
|
+
|
+
|
+
|
+
|
|
|
+
|
|
Preparate din colanhoe (suc)
|
+
|
|
+
|
+
|
+
|
|
|
|
|
|
Fibsul
|
+
|
+
|
+
|
|
+
|
|
|
+
|
+
|
|
Biosedul
|
+
|
+
|
+
|
|
+
|
|
+
|
+
|
|
+
|
Vulnusanul
|
+
|
|
+
|
|
|
+
|
|
|
|
|
Humizolul
|
+
|
+
|
+
|
|
|
|
|
+
|
+
|
+
|
Peloidul
|
|
+
|
+
|
|
|
|
+
|
|
|
+
|
Propolisul
|
|
|
+
|
|
|
|
|
|
|
|
Apilacul
|
|
+
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Preparatele tisulare ca stimulatoare metabolismului
Preparatele
|
Efectele
|
Indicaţiile
|
-
suspensie şi extract din
placentă;
-
plasmol;
-
polibionina;
-
splenina;
-
rumalol;
-
arteparon;
-
mucartrina;
-
solcoseril;
-
corpul vitros;
-
raveron.
|
1)
desensibilizant nespecific
(plasmol);
2)
analgezic (plasmolol, rumalon,
arteparon);
3)
stimularea regenerării (rumalon,
arteparon, corpul vitros, solcoseril);
4)
dezintoxicant (splenina)
5)
antiinflamator (suspensia şi extractul
din placentă);
6)
stimulare a metabolismului
(majoritatea).
|
1) artrite, artroze, osteomalacia (rumalonul,
arteparonul, plasmolul);
2) nervite, nevralgii, mialgii, radiculite, plexite (plasmolul, extract
din placenta, polibionine, corpul vitros);
3) afecţiuni inflamatorii în ginecologie (extract din placentă,
plasmolul);
4) boala ulceroasă (salcoserilul, plasmolul);
5) irite, iridociclite, keratite (suspensie, extract din placentă,
corpul vitros);
6) afecţiuni pulmonare (plasmolul)
|
Stimulatorii
metabolismului (din plante)
de origine vegetală
Preparatul
|
Forma de livrare
|
Regimul de dozare
|
Extractul
lichid injectabil din Aloe
|
Fiole
a 1ml
|
S/c a câte 1 ml/zi, maxim-3-4 ml/zi în cure
a 30-50 injecţii care se pot repeta peste 2-3 luni. În caz de injecţii dureroase se poate dizolva în 0,5
ml sol.25 procaină.
La copii până la 5 ani doza
constituie 0,2-0,3 ml, iar peste 5 ani-0,5 ml.
În
astmul bronşic câte 1-1,5 ml timp de 10 zile, apoi odată la 2 zile, în total 30-35 injecţii.
|
Extract
lichid din Aloe
|
Flacoane
a 100 ml
|
Intern câte o linguriţă de 3 ori/zi timp de
30-45 zile. Curele se pot repeta de 3-4 ori pe an.
|
Comprimatele
din Aloe
|
Comprimate
ce conţin 0,05 frunze
|
Intern în tratamentul complex al miopiei
progresive şi corioretinitei miopice câte un comprimat 3-4 ori/zi cu 15-20
min înainte de masă timp de o lună. Cure se poate repeta peste 3-6 luni.
|
Sucul
din Aloe
|
Flacoane
a 100 ml
|
Sub
formă de irigare sau pansamente în tratamentul plăgilor purulente,
combustiilor, afecţiunilor inflamatorii cutanate. Intern în gastrite,
gastroenterite, enterocolite, constipaţii a câte o linguriţă de 2-3 ori/zi cu
20-30 min înainte de masă timp de 15-30 zile
|
Linimentul
Aloe
|
Flacoane
a 30-50g
|
Extern în combustii, profilaxia şi
tratamentul afecţiunilor cutanate sub formă de strat subţire pe plaga 2-3
ori/zi şi se acoperă cu tifon.
|
Biosedul
|
Fiole
a 1 ml
|
S/c sau i/m a câte 1-2 ml (până la 3-4 ml)
zilnic timp de 20-30 zile (până la 45 zile). La necesitate curele se repetă
peste 2-4 luni. La copii până la 5 ani 0,2-0,3 ml, peste 5 ani-0,5-1ml. În
aftolmologie subconjunctival 0,3-0,5 ml timp de 10-25 zile. Picături
ofralmice câte 1-2 de 4-6 ori/zi. Electroforeza timp de 3-7 min 20 de
proceduri. În stomatologie sub formă de aplicaţii, electoforeză, injecţii
intragingivale.
|
Sucul
din Calanhoe
|
Fiole a 10 ml
Flacoane a 100 ml
|
Extern irigaţii (1-3ml sau topic tifon
îmbibat cu suc, iniţial silnic, apoi peste o zi în cure de 15-20 zile. Pe
mucoase aplicaţi de 3-4 ori/zi.
|
Apilacul
|
Comprimate sublingual a 0,01;
Supozitoare a 0,005 şi 0,01;
Unguent 3%-50g;
Cremă 0,6%-50g.
|
La nou-născuţii şi cei preamaturi câte 2,5 mg sub
formă de supozitoare de 3 ori/zi, iar la copii peste o lună – 5 mg 3 ori/zi
timp de 7-15 zile.
Adulţi comprimate sublinguale a câte 10 mg 3
ori/zi timp de 10-15 zile. În seboree- pe piele feţei 2-10g odată pe zi
(deschis sau mască), în alte afecţiuni cutanate 1-2 ori/zi.
|
Propolisul
|
Aerosol “proposol” 50g unguent
“propocent”-30 şi 50g.
|
În stomatologie prin irigare de 2-3 ori/zi,
iar după atenuarea simptomelor inflamaţiei 1-2 ori/zi până la însănătoşire de
regulă 3-7 zile). Unguentul se aplică 1-2 ori/zi sau peste o zi (deschis sau
sub tifon) timp de 2-3 săptămâni.
|
Stimulatorii metabolismului din surse minerale
Preparatul
|
Componemţii activi
|
Farmacodinamia
|
Indicaţii
|
Contraindicaţii
|
Reacţiile adverse
|
Vulnuesan
|
Conţine macro- şi microelemente, substanţe
coloidale şi organice, acizi, baze.
|
-
posedă efect antiinflamator,
antimicrobian, regenerator;
-
stimulează fagocitoza şi imunitatea,
|
-
plăgi purulente;
-
ulcere cutanate de diferită
origine.
|
- sensibilitate la componenţi
|
- reacţii alergice sub formă de erupţii, urticarie, edem
angioneurotic
|
Peloidina
|
Extract din nămoluri terapeutice
|
-
activează procesele
regeneratoare şi metabolice;
-
stimulează rezistenţa
nespecifică a organismului.
|
- ulcer gastric şi duodenal, gastrite;
-
colite;
-
plăgi purulente;
-
afecţiuni inflamatorii în
ginecologie.
|
|
|
Humizol
|
Soluţie 0,01% extracţiilor de acizi huminici
|
-
stimulează regenerarea;
-
acţiune antiinflamatoare
-
creşte rezistenţa nespecifică
|
-
radiculite, neuralgii, plexite
cronice şi subacute;
-
artrită reumatoidă în faza
neactivă
-
poliartrita infecţioase
nespecifică;
-
artroze;
-
afecţiuni cronice în ORL;
-
faringite, rinite cronice.
|
- maladii acute cu febră;
- vicii cardiace decompensate;
- cardiopatie ischemică avansată;
- tuberculoză gravă;
- afecţiuni hepatice şi renale grave;
- tumori;
- psihoze;
- hipertiroidism grav.
|
|
Fibs
|
Extract
din nămoluri ce conţine cumarine şi acid cinamic.
|
-
acţiune antiinflamatoare;
-
stimulează procesele metabolice
şi regeneratoare;
-
creşte rezistenţa nespecifică a
organismului.
|
-
blefarite;
-
conjunctivite;
-
kerafite;
-
matitatea cristalinului;
-
corioretinite miopice;
-
artrite;
-
radiculite;
-
mialgii etc.
-
|
-
afecţiuni cardiovasculare grave;
-
hipertensiune arterială;
-
graviditatea;
-
dereglări gastro-intestinale
acute.
|
|
Stimulatorii metabolismului din
surse minerale
Preparatul
|
Forma de livrare
|
Regimul de dozare
|
Vulnusan
|
Unguent
4,5g
|
Se aplică nemijlocit pe plagă sau tifon un strat de 2-3 mm ce
trebuie să acopere complet plaga.
Iniţial se utilizează zilnic, iar după atenuarea procesului inflamator şi
apariţia granulaţiei peste o zi. În procesele purulente profunde pot fi
necesare circa 10-15g unguent.
|
Peloidina
|
Flacoane
a 500 ml
|
În ulcer şi gastrite câte 40-50 ml dimineaţa
şi seara cu 1-2 ore înainte sau după masă (soluţia trebuie să fie caldă) cu
înghiţituri mici timp de câteva minute în decurs de 4-6 săptămâni. În
colite-clisme a câte 100ml 2ori/zi
(prin cateter la 14-16 cm) timp de 10-15 zile. Extern prin spălături sau
aplicaţii cu tifon. Prin electroforeză
în afecţiunile inflamatorii în ginecologie.
|
Humizol
|
Fiole
a 2 şi 10 ml
|
I/m câte 1ml zilnic timp de 2-3 zile, apă
dacă se suportă bine câte 2ml/zi timp de 20-30 zile. Curele se pot repeta
peste 3-6 luni. În paradontoză i/m
câte 1-2ml/zi timp de 30 zile. Electroforeză (câte 4-20ml) a câte
10min în primele 2-3 zile, apoi 20-30min zilnic sau peste o zi timp de 8-20
zile.
|
Fibs
|
Fiole
a 1ml
|
S/c câte 1ml/zi timp de 30-35zile.
|
Preparatele
tisulare ca stimulatoare ale metabolismului
Preparatele
|
Forma de livrare
|
Regimul de dozare
|
Extractul
din placentă
|
Fiole
a 1ml
|
S/c
câte 1ml/zi sau peste o zi.
|
Suspensia
din placentă
|
Fiole
a 2ml
|
S/c câte 2ml (preventiv dezolvată în
sol.procaină 0,5%) odată în 7-10 zile 3-4 injecţii la cură. La necesitate se
poate repeta peste 2-3 luni.
|
Polibiolina
|
Flacoane
a 0,5
|
Conţinutul flaconului se dizolvă în 5 ml sol. procaină 0,25-0,5% cu
administrarea i/m zilnic timp de 8-10 zile. La necesitate durata se poate
prelungi sau se repeta cura.
|
Corpul
vitros
|
Fiole
a 2ml
|
S/c a câte 2ml/zi cu o durată de 8-10 zile
în neuralgii şi 25 zile în stările spastice a musculaturii striate şi kelite.
În keratite, ulcere şi combustii ale irisului câte 0,3 –0,5 ml
subconjunctival.
|
Plasmol
|
Fiole
a 1ml
|
S/c a câte 1ml/zi timp de 10 zile.
|
Splenina
|
Fiole
a 1ml
|
I/m sau s/c a câte 2 ml timp de 10 zile în
toxicozele gravidităţii, iar în cele grave câte 2ml dimineaţa şi seara, apoi
după ameliorare câte 1ml 2ori/zi timp de 10-15 zile. În hipoparatireoză -1-3
ml de 1-2ori/zi i/m.
|
Solcaseril
|
Fiole
a 2, 5 şi 10ml; cremă, unguent, gel a 20g; drage forte; flacoane a 250ml sol
10 şi 20%.
|
I/v 2-4 ml în bolus sau 6-10 ml prin
perfuzie în 250 ml sol.5% glucoză sau ser fiziologic. I/v perfuzie sol.10 sau 20% 250 ml zilnic
sau câteva ori pe săptămână în cure de 10-20 infuzii. Intern-câte 1-2 graje
de 3ori/zi înainte de masă cu cantităţi mici de apă.
Topic - cremă unguent, gel pe suprafaţa
lezată.
I/m nu mai mult de 5ml.
|
Raveron
|
Fiole
a 1ml
|
I/m adânc în prima zi 0,3 ml, a doua – 0,5
ml, apoi – 1 ml zilnic, sau 2 ml peste o zi. Curele se pot repeta după metoda
elucidată. pentru o cură – 30ml, care se pot repeta de 3-4 ori.
|
Hondoprotectoarele
Parametrii farmacodinamici
|
Arteparonul
(fiole a 1ml)
|
Rumalonul
(fiole a 1 şi 2ml)
|
Mucartrina
(fiole a 1ml)
|
Mecanismul
de acţiune şi efectele
|
-
inhibă enzimele ce lezează
ţesutul cartilaginos;
-
contribuie la restabilirea
celulelor ţesutului cartilaginos şi integrităţii articulaţiei;
-
creşte producţia lichidului
intra-articular;
-
ameliorează troficitatea
ţesutului cartilaginos.
|
- stimulează sinteza glicozaminoglicanilor şi
colagenului ţesutului cartilaginos;
-
micşorează activitatea enzimelor
ce contribuie la degradarea ţesutului
cartilaginos.
|
-
inhibă enzimele ce scindează
mucopolizaharidele;
-
restabileşte troficitatea în articulaţii
şi elasticitatea ţesutului conjunctiv.
|
Contraindicaţiile
|
-
diateza hemoragică;
-
hipertensiune arterială gravă;
-
diabet zaharat forma gravă;
-
afecţiuni ulcerigene ale tubului digestiv;
-
dereglări ale funcţiilor
hepatice şi renale;
-
infarct acut de miocard;
-
graviditatea;
-
copii până la 15 ani;
-
sensibilitate la preparat şi
heparină în anamneză.
|
- sensibilitate la preparat.
|
-
maladii inflamatoare articulare
concomitente;
-
destrucţia totală a ţesutului
cartilagiului articular.
|
Reacţiile
adverse
|
-
cefalee;
-
sudoraţie;
-
tahicardie;
-
dispnee;
-
reacţii alergice (erupţii,
prurit, pefeturi, cu şoc anafilactic).
|
- reacţii alergice (rar)
|
|
Regimul
de dozare
|
Iniţial o doză de 0,3ml pentru determinarea
sensibilităţii. I/m câte 1ml 2ori pe săptămână timp de 7-8 săptămâni, apoi încă
câteva injecţii la câteva săptămâni. I/articular 0,5-1ml 2ori pe săptămâni
timp de 5 săptămâni
|
I/m (iniţial 0,25 ml, apoi 0,5ml la 2 zile
pentru determinarea sensibilităţii) în cure câte 1-2 ml 2-3 ori pe săptămână
(25 injecţii a câte 1ml sau 15 injecţii a câte 2ml). Se recomandă 2 (mai rar
3-4) cure pe an.
|
I/m 1-2 ml zilnic timp de 3 zile, apoi peste
o zi timp de 10 zile. Urmează ulterior câte 1-2ml 2 ori pe săptămână, apoi
odată pe săptămână până la 25-30 injecţii
|
Comentarii
Trimiteți un comentariu