CLASIFICAREA ANTIPARKINSONIENELOR


.clasificarea antiparkinsonienelor 

A. Remediile dopaminergice
B. Remediile anticolinergice
C. Remediile adjuvante
I.              Preparatele ce influenţează (restabilesc) fondalul de dopamină
II.            Levodopa şi preparatele ei combinate – madopar, nacom; sinemet
III.          Agoniştii dopaminergici
1)    cu acţiune directă:
-       bromocriptină
-       pergolida
-       lisurid
2)    cu acţiune indirectă:
-       selegilină
-       amantadină
-         trihexifenidil
-         biperiden
-         prociclidină
-         pridinol
-         banactizină
-         dietazină
-         orfenadrină
-         benzatropină metansulfonat
1)    H1- antihistaminice (difenhidramina etc.)
2)    tranchilizante (clonazepam etc.)
3)    miorelaxante centrale
4)    β-adrenolitice
5)    antidepresive
6)    nimodipina
7)    antiinflamatoriile nesteroidiene
8)    primidona
9)    instenon
10)         inhibitorii reversibili ai komt (tolcapanul, etacaponul etc.)
11)         colinolitice
Preparatele ce inhibă acţiunea glutamatergică
-         amantadină


Antispasticele musculaturii striate (an. V)

Clasificarea

Benzodiazepinele

Agoniştii GABA
Derivaţii de benzoxazolonă
Diverse grupe
diazepam
tetrazepam
fenazepam
fenibut
baclofen
clorzoxazona
miolgina
tolperison
mefenezina
meprobamat
trizanidina

clasificarea antiepilepticelor activitate (an. V)

Formele de epilepsie
De elecţie (cele mai efective)
De rezervă (efective)
epilepsiile generalizate
i.  crizele majore – grand mal, mare rău epileptic
Fenobarbital, primidina, fenitoina, carbamazepina, acidul valproic şi valproat de sodiu
Clonazepam, benzobarbital, beclamida, morsuximida, gabapentina

II. Crizele minore – petit mal, mic rău epileptic
Etosuximida, acidul valproic şi valproat de sodiu, clonazepam
Marsumida, acetazolamida, trimetadiona
III. Crize mioclodice (epilepsia miclodică juvenilă)
Fenobarbital, acidul valproic şi valproat de sodiu, clonazepam
Etosuximida, trimetadiona
IV.  Crize akinetice
Clonazepam, nitrazepam
Felbamat
V. Starea de rău epileptic (status epilepticus)
Orazepam
Clonazepam, lorazepam, fenobarbital sodic, fenitoina sodică

epilepsiile parţiale
I. Crizele parţiale simple (crize jacksoniene, motorii, senzoriale, vegetative)
Fenobarbital, fenitoina, carbamazepina,
Gabapentina, felbamat, lamotrigin, clonazepam, acidul valproic, valproat de sodiu, sultiam, vigabatrina
II. Crizele parţial compuse (crize psihomotorii)
Fenitoina, carbamazepina, fenobarbital
clonazepam, acidul valproic, valproat de sodiu, sultiam, vigabatrina, lamotrigin, gabapentina



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Retete oficinale sau magistrale exemple , Preparate magistrale, oficinale si medicamente industriale

Imagine
Preparate magistrale, oficinale si medicamente industriale Medicamentele MAGISTRALE sunt produse care se prepara in farmacie la cerere pe baza de reteta (prescriptie medicala) care este individualizata pentru fiecare pacient. Medicamentele magistrale se prepara in cantitati mici au o durata de pastrare mica si sunt destinate utilizarii imediate. Datorita dezvoltarii industriei de medicamente se apeleaza din ce in ce mai putin la formulele magistrale. Exista numeroase afectiuni pentru care se pot utiliza preparatele magistrale cele mai frecvente sunt: afectiuni ale mucoasei bucale probleme dermatologice afectiuni ginecologice. In trecut, farmacia era cunoscuta ca "stiinta a remediilor" deoarece in prevenirea si tratarea bolilor se utilizau metode si mijloace variate denumite remedii. Acestea sunt de mai multe tipuri si anume: remedii fizice (raze uv, raze x, ultrasunete); remedii psihice (sugestia, hipnoza); remedii chimice, cunoscute sub numele de medicamente. E...
Citiți mai multe

Interacțiuni între medicamente și între medicamente și suplimente alimentare

Imagine
Interactiune medicamente suplimente Interacțiuni între medicamente și între medicamente și suplimente alimentare 28/06/2018 Rodica Tănăsescu Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu este medic primar MF, formator MF și vicepreședinte a Societății Naționale de Medicina Familiei. Interacțiunile între medicamente O interacțiune este acea situație în care o substanță (medicament, supliment alimentar) afectează activitatea unui alt medicament sau supliment, atunci când acestea sunt administrate în același timp. Această interacțiune poate fi sinergică (când efectul substanței este crescut), antagonică (când efectul substanței este scăzut), sau o reacție nouă, atunci când cele două substanțe produc un efect nou, pe care niciuna dintre cele două substanțe administrate singure nu îl produce. Interacțiunile se pot produce fie între anumite medicamente, între medicamente și suplimente alimentare, fie chiar între diferite suplimente alimentare, sau între medicamente și unele alimente. Aceste...
Citiți mai multe

REŢETA MAGISTRALĂ

REŢETA MAGISTRALĂ  Reţeta magistrală se scrie cu medicamente magistrale. Medicamentele magistrale sunt medicamente compuse, alcătuite dintr-un amestec de două sau mai multe substanţe medicamentoase care se trec în reţetă într-o anumită ordine . În cazul preparatelor magistrale medicul este cel care selecţionează substanţele medicamentoase, dozele şi forma farmaceutică dorită , corespunzătoare contextului clinic ,iar medicamentul este executat în farmacie de către farmacist , la cerere , pe baza prescripţiei magistrale. Ambalajul medicamentului magistral trebuie să conţină o etichetă cu denumirea şi adresa farmaciei, cu modul de întrebuinţare,modul de conservare( “A se păstra la rece”, ”A se păstra ferit de lumină” etc.) , data, numărul de ordine din registrul de copiere al reţetelor, semnătura farmacistului care a preparat medicamenzul magistral. Ordinea de trecere a componentelor medicamentului magistral este următoarea: – medicamentul de bază –care este medicamen...
Citiți mai multe