REŢETA SAU ORDONANŢA MEDICALĂ
1. Regulile generale ale
formulării
Majoritatea medicamentelor se
eliberează pe bază de reţetă.
Normele tehnice privind eliberarea
medicamentelor in farmaciile cu circuit deschis prevăd 2 categorii de produse farmaceutice
prescrise de medic:
- produse cu
risc toxic care se eliberează pe bază de prescripţie care se reţine la farmacie
şi
- produse care
se eliberează pe bază de reţetă care nu se reţine, valabilă 6 luni de la data
emiterii.
O categorie specială este reprezentată
de medicamentele stupefiante – substanţe toxice cu potenţial de dependenţă
majoră - care se eliberează pe bază de formulare cu timbru sec, in condiţii
speciale prevăzute de lege.
Un număr relativ mare de
medicamente, aşa numitele OTC – over the counter drugs se eliberează la cerere, fără
prescripţie medicală. Aceste preparate presupun o automedicaţie a unor
afecţiuni minore, fără implicarea medicului şi cuprind analgezice antipiretice
şi antiinflamatoare, vitamine, minerale, antitusive, remedii gastrointestinale,
etc.
Reţeta
(ordonanţa medicală) este un act ştiinţific medical şi oficial eliberat de către medic.
Reprezintă
ordinul scris al medicului către farmacist referitor la prepararea şi/sau eliberarea
medicamentelor. Este un mijloc de legătură intre medic şi farmacist. Este şi un document
medico-legal, care implică
responsabilitate juridică. Reprezintă şi un act de justificare şi
contabilizare a medicamentelor (in cazul regimurilor speciale).
Forma reţetei
- reţeta este
un formular tipizat sau o hartie de formă dreptunghiulară cu dimensiunile 20x10
cm. Se completează citeţ cu pix, cerneală sau creion chimic, fără corecturi sau
ştersături. Stupefiantele se prescriu pe reţeta cu timbru sec. Două preparate
scrise pe aceeaşi reţetă se separă intre ele prin dublul semn al inmulţirii #. Dacă
prescripţia continuă pe verso se scrie in partea dreaptă jos % VERTE!
(“intoarce !”).
- In modul de
redactare al reţetei trebuie să se ţină cont de unele cerinţe de ordin psihologic
- astfel aceasta trebuie scrisă in prezenţa bolnavului, ceea ce demonstrează că
prescripţia ii este destinată şi astfel va creşte increderea lui in medic şi in
posibilităţile de vindecare. Trebuie scrisă fără ezitare, cu o oarecare
repeziciune, demonstrand bolnavului competenţa profesională a medicului.
Ştersăturile, corecturile, petele de cerneală, constituie greşeli din punct de
vedere psihologic. Un obicei bun este acela de a reciti reţeta inainte de a o
semna, deoarece se pot strecura greşeli, mai ales dacă atenţia medicului a fost
distrasă de persoanele din cabinet. Reprezintă o greşeală majoră obiceiul de a
compune reţete din timp care să poată fi aplicate in diferite situaţii clinice.
Scrierea reţetelor este dreptul şi obligaţia medicului, care nu pot fi delegate
personalului medical auxiliar. Nu este admisă incredinţarea unui cadru mediu a
unei reţete parafate in alb ce urmează să fie completată după nevoile acestuia.
Nu este recomandabilă practica de a dicta reţeta unui cadru mediu, doearece pot
interveni erori, iar bolnavul interpretează aceasta ca o lipsă de atenţie a
medicului pentru persoana şi boala sa.
Conţinutul reţetei
Reţeta are clasic 7 părţi, din care 6
revin medicului, iar una este completată de farmacist.
1. SUPERSCRIPTIO (ANTETUL) – cuprinde date
despre:
unitatea
sanitară care eliberează prescripţia medicală
bolnav – nume,
prenume, varsta, adresa.
regimul
(compensat, gratuit, etc).
numărul din
registrul de consultaţii sau al foii de observaţie
diagnosticul
(in concordanţă cu conţinutul prescripţiei).
2. INVOCATIO
– se reprezintă
prin Rp/ o prescurtare
de la “Recipe” adică “ia” (forma
imperativă a verbului a lua), se adresează farmacistului şi conferă caracter oficial
reţetei.
3. PRESCRIPTIO – este
prescripţia propriu-zisă. Ea poate cuprinde :
preparate
magistrale
preparate
oficinale
medicamente
tipizate
a)
In cazul preparatelor
magistrale cuprinde enumerarea ingredientelor şi cantităţile.
Denumirea – substanţele
se scriu una sub alta, cu iniţială majusculă, in ordinea:
- substanţa activă principală
- substanţa (substanţele) adjuvantă
- substanţele cu rol corectiv
- substanţele stabilizatoare
- excipientul sau vehicolul (pentru
formele lichide)
Pentru reţetele magistrale se trece
denumirea oficinală din Farmacopee in limba latină,
in cazul genitiv partitiv.
cazul Nominativ cazul Genitiv
-a – ae.
Ex. aqua – aquae.
- us - i
- um - i
- er - i
Ex. sirupus – sirupi; acidum – acidi.
- as - is
- ix - is
- ex - is
- o - is
Ex. simplex – simplicis; sulphas –
sulphatis.
Cantităţile – se trec in
dreptul fiecărui ingredient in cifre arabe. Se exprimă in grame
şi se scriu in sistem zecimal.
Ex. 1,0 g, 10,0 g, 100,0 g, 0,10 g,
0,01 g, 0,001 g, etc.
Cand trebuie scrise cantităţile şi
in litere (in cazul stupefiantelor şi toxicelor) termenul pentru grame este in
limba latină gramma (grma) la singular, iar la plural grammata (grta). Cand
cantităţile se exprimă in număr de picături (pentru lichide) se folosesc cifre romane,
in cazul acuzativ. La singular guttam (gtt), iar la plural guttas (gtt).
b) preparatele oficinale se vor prescrie
folosind numele din Farmacopee, in cazul genitiv partitiv, iar in dreptul
substanţei cantitatea
c) medicamentele tipizate se pot prescrie
pe reţeta medicală in 2 moduri:
- prin
folosirea denumirii comerciale, atunci cand medicul doreşte ca bolnavul să primească
produsul unei anumite firme.
- prin
folosirea denumirii comune internaţionale (denumire generică) atunci cand acelaşi
medicament este produs de mai multe firme farmaceutice, iar medicul nu are o preferinţă
pentru un anume preparat comercial. In această situaţie urmează ca farmacistul
să elibereze preparatul pe care il are in stoc in acel moment sau care convine
cel mai mult pacientului ca prezentare şi preţ de cost. Dacă medicamentul este
condiţionat in doze diferite la inscripţie, pe acelaşi rand cu denumirea
medicametului, se va indica şi cantitatea de substanţă activă din forma
farmaceutică recomandată. Dacă preparatul farmaceutic conţine un amestec de
substanţe active cu un anumit nume comercial, atunci este obligatoriu ca in
reţetă să figureze cu acest nume.
Menţiuni speciale privind
cantităţile:
aa - prescurtarea
de la “ana
partes aequales” (in părţi egale) – se foloseşte atunci cand 2 sau mai
multe substanţe se prescriu in aceeaşi cantitate. Această prescurtare se trece
in dreptul ultimei substanţe prescrise, urmand cantitatea respectivă.
q.s. – prescurtarea
de la “quantum
satis” (atat cat
trebuie). Se referă la cantitatea de excipient care este stabilită de
farmacist.
ad - pană la
(pentru completarea cantităţii de excipient pană la cantitatea finală).
Sic volo – aşa vreau. Se
foloseşte pentru depăşirea dozelor terapeutice.
Cantitatea se va scrie in cifre şi in
litere.
4. SUBSCRIPTIO – cuprinde
forma farmaceutică, numărul de doze şi ambalajul.
a) forma
farmaceutică se exprimă
printr-un text convenţional prescurtat “M.f.” de la expresia in limba latină “Misce fiat” – “amestecă
să fie”, după care urmează precizarea acestei forme (pulbere, pilule,
supozitoare, etc).
b) Numărul dozelor se exprimă prin
2 metode:
-- metoda
dispensatoare, cand se scrie
Dentur tales doses Nr. (cifre romane) - in traducere “dă asemenea doze Nr….”,
prescurtat D.tal.dos.Nr….
şi
-- metoda de
divizare (sau
divizatoare), cand se scrie Dividetur in doses aequales Nr. - in traducere
“imparte in doze egale Nr…”, prescurtat Div.in dos.aeq.Nr….
Pentru substanţe toxice şi stupefiante
numărul de doze se scrie in cifre şi litere.
c) Ambalajul
– ex. sacculum
(pungă de hartie), capsulas amylaceas (caşete de amidon), chartam cerata (cutie
pergamentată), scatula (cutie), tubulus (tub), vitrum guttatorium (sticlă
picurătoare), etc.
5.INSTRUCTIO
(SIGNATURA) – se adresează
bolnavului, prin intermediul farmacistului şi cuprinde indicaţia privind modul
de administrare :
- calea (intern, extern, in sacul
conjunctival, i.m, s.c., i.v., etc);
- ritmul administrării (de 3 ori pe zi,
de 2 ori pe zi, etc);
- cantitatea luată odată;
- timpul raportat la mesele principale
(inainte de mese cu 30’, intre mese)
- durata administrării
- indicaţii speciale ( de ex. A se agita
inaite de administrare)
Se exprimă prin
D.S. prescurtare de
la Dentur
signetur (“dă şi
notează”), după care urmează elementele menţionate mai sus. Instrucţia se scrie
citeţ, detaliat, fără prescurtări.
Farmacistul
copiază instrucţia pe eticheta medicamentului şi-i explică bolnavului modul de administrare.
Aceste indicaţii trebuie scrise pe etichetă in limba pe care bolnavul o
cunoaşte cel mai bine. Este interzis a se folosi formule ca “după aviz”, “după
sfat”, etc.
Se mai poate
folosi la această rubrică expresia “Suo nomine” adică “in numele său” sau “cu numele său” (al medicului),
cand medicamentul urmează să fie administrat bolnavului personal de către
medic.
6.DATA ,
SEMNĂTURA ŞI PARAFA MEDICULUI
Alte precizări care se pot face la
sfarşitul reţetei :
STATIM – imediat (farmacistul
intrerupe orice activitate in farmacie şi trece la onorarea reţetei
respective).
CITO – repede (prescripţia trebuie onorată in termen
de 24 de ore).
REPETETUR – cand
prescripţia se poate repeta.
NEREPETETUR – cand
prescripţia nu se mai poate repeta.
7.ADNOTATIO
– este
formularul tipărit pe reversul formularului de prescripţie medicală. Este
completat de farmacist, cu informaţii legate de costuri, date de identificare a
pacientului (serie act de identiatte, cod numeric personal), informaţii privind
farmacia care eliberează reţeta, inlocuirea unui ingredient cu altul similar,
etc.
Reţetele scrise
confuz, indescifrabile cu ştersături şi corecturi pot atrage după sine neexecutarea
lor. Prescripţiile necorespunzătoare nu se execută decat după completarea de către
medic a tuturor datelor şi menţiunilor legale. Toate cazurile de reţete greşit
formulate se predau conducerii unităţii sanitare pentru luarea măsurilor
corespunzătoare, răspunderea revenind medicului care a formulat prescrierea.
Medicul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa bolnavului termenul de
valabilitate a reţetei.
NUMERALELE ÎN LIMBA LATINĂ
1/2 semis
1 unus, una
2 duo
3 tres
4 quattuor
5 quinque V
6 sex
7 septem
8 octo
9 novem IX
10 decem X
15 quindecim XV
20 viginti
30 triginta
40 quadraginta XL
50 qiunquaginta L
60 sexaginta LX
70 septuaginta
80 octoginta
90 nonaginta XC
100 centum C
150 centum et quinquaginta
200 ducenta
300 trecenta
400 quadringenta
500 quingenta D
900 nonagenta CM
1000 mille M
Exemple de prescripţii:
a) prescrierea preparatelor
magistrale
Vom prescrie o
pulbere divizată pentru uz intern care are următoarele ingrediente, care
au dozele unitare menţionate mai jos:
Codeini phosphas DU – 20 mg
Coffeinum DU – 50 mg
Phenacetinum şi Aminophenasonum,
ambele in DU – 250 mg
Rp/ Codeini phosphatis 0,02 g
Coffeini 0,05 g
Phenacetini
Aminophenasoni aa 0,25 g
Amyli tritici ad 1,0 g
M.f. pulvis
D.tal.dos.Nr.XX in caps.amylac.
S. int. 3X1 caps. pe zi, după
mese.
b) prescrierea preparatelor
tipizate
- după invocatio, pe primul
rand la prescriptio
se trece
denumirea comercială (din Nomenclatorul de Medicamente sau din Agenda
Medicală), urmează forma farmaceutică, concentraţia sau cantitatea per formă.
Pe randul al doilea numărul de forme sau numărul ambalajelor (in cifre romane).
Pe randul al treilea urmează instrucţia.
De exemplu, pentru a prescrie Diazepam,
comprimate de
0,002 g :
Rp/ Diazepam, compr.0,002 g
Scat.orig.Nr.I
D.S. int., 1 compr. pe zi
In cazul
antibioticelor nu se recomandă prescrierea in ambalajul original, ci se scrie exact
numărul de forme (fiole, capsule, flacoane, etc), in funcţie de durata
tratamentului.
De exemplu, in cazul tetraciclinei:
Rp/ Tetraciclină, caps. 0,25 g
Nr. XXIV
D.S. int. 4X2 caps. pe zi, cu .
oră inainte de mese
c) prescrierea preparatelor oficinale
– pe primul
rand se trece denumirea oficinală, in limba
latină din Farmacopeea Romană,
cantitatea, iar pe randul al doilea instrucţia sau signatura.
De exemplu, pentru prescrierea
tincturii de Valeriana:
Rp/ Tincturae Valerianae 25,0 g
D.S. int. 3X20 pic. pe zi
In unităţile spitaliceşti medicamentele
şi materialele sanitare se pot prescrie astfel :
- pe condici pentru prescrierea
medicamentelor zilnic
- pe condici de aparat (materiale
sanitare – vată, feşi, seringi)
- pe condici pentru dulapul de urgenţă
- pe condici pentru stupefiante
EXEMPLE DE RECEPTURĂ
MAGISTRALĂ
1. Solutie
cu efect antiseptic, antimicotic si keratolitic
-
Fie o
cantitate totala de 100.0g
-
Pentru
badijonarea tegumentelor
-
Care sa
contina Acidumsalicylicum in concentratie de 3%
Rp/ Acidii salicylici 3.0 g
Alcoholi
dilute ad 100.0 g
M.f.
sol
D.S.
ext. pt. badijonare
2. Solutie cu efectantimicotic, antiseptic,
antipruriginos
- fie o cantitate totala de 150.0g
- care sa contina Acidum salicylicum 3% si
Resorcinolum 2%
Rp/ Acidii
salicylici 4.50g
Resorcinoli
3.0g
Alcoholi
dilute ad 150.0g
M.f.
sol.
D.S.
ext. pe tegumente
3. Solutie
antiseptic si dezinfectanta pentru plagi supurate
- fie o cantitate totala de 500.0 g
- care sa contina Rivanol 10/00
Rp/ Rivanoli
0.5 g
Aquae
destillatae ad 500.0 g
M.f. sol.
D.S.
ext. pe plagi
4. Unguent
cu efect antiseptic si epitelizant pe escare (Unguent Mikulitz)
- fie o cantitate totala de 100.0g
- carecontine: Argenti nitras 1% si
Balsamum Peruvianum 10%
Rp/ Argenti
nitratis 1.0 g
Balsami
Peruviani 10.0 g
Unguenti
simplicis ad 100.0 g
M.f.
ung.
D.S.
ext. pe escare
5. Solutie
pentru badijonarea mucoasei bucale in candidoza (glicerina boraxata)
- fie o cantitate totala de 100.0g
- care contine: Natrii tetraboras 10%
Rp/ Natrii
tetraboratis 10.0 g
Gliceroli
ad 100.0 g
M.f. sol.
D.S.
ext. pt. badijonare
6. Suspensie
pentru candidoza bucala
- fie o cantitate totala de 30.0 g
- care sa contina Natrii tetraboras 10%,
Nistatini 100 000UI/g glicerol
Rp/ Natrii
tetraboratis 3.0 g
Gliceroli
ad 30.0 g
Nistatini
3 mil UI
M.f.
susp.
D.S.
ext. pt. badijonare
7. Unguent oftalmic cu efect antiseptic pentrutratamentulorjeletului
- fie o cantitate totala de 10.0 g
- care sa contina oxid galben de mercur
(Hydrargyrum oxydum flavum) 2%
Rp/ Hydrargyri
oxydi flavi 0.2 g
Unguenti
simplicis ad 10.0 g
M.f.
ung.oftalmic
D.S.
ext. pe pleoapa
8. Colir
cu efect antiseptic
- fie o cantitate totala de 10.0 g
- care sa contina Argenti nitras 1%
Rp/ Argenti
nitratis 0.1 g
Solv.
Pro oculoguttate ad 10.0 g
M.f.
oculoguttae
D.S. ext. in sacul conjunctival 3x1 pic/zi
9. Supozitoare cu efect anestezic
si astringent
- care sa contina anestezina 300 mg, zinci oxydum 500 mg, Bismuthi subgallas 500
mg
Rp/ Anesthezini 0.3 g
Zinci oxydi
Bismuthi
subgallatis 0.5 g
Butyri cacao q.s.
M.f. sup.
D.tal.dos.Nr.X in chartam cerata
S. intrarectal 3x1 supp/zi
Comentarii
Trimiteți un comentariu